Resursele de apă se apropie de un punct critic, iar nivelul de poluare a atins cote alarmante, avertizează experții. „Sunt necesare reforme”
Resursele de apă din Republica Moldova se apropie de un punct critic, iar nivelul de poluare a atins cote alarmante. Gestionarea deficitară riscă să genereze crize majore, avertizează experții prezenți la emisiunea „EU și UE” de la Moldova 1. Deversările de ape uzate neepurate și impactul agriculturii agravează situația râului Nistru, pun în pericol securitatea resurselor de apă.
Problemele de mediu din Republica Moldova sunt tratate reactiv, în special în perioade de criză, deși presiunea asupra resurselor de apă devine tot mai acută, avertizează experta în politici de mediu și integrare europeană, Ina Coșeru. Potrivit ei, poluarea râurilor, în special a Nistrului, este amplificată de „apele de canalizare care provin din sectorul menajer din Chișinău prin râul Bâc și localitățile populate și a sectorului economic”, iar lipsa infrastructurii moderne de epurare rămâne una dintre cele mai grave vulnerabilități.
„Cele mai importante surse de poluare sunt apele de canalizare care provin din sectorul municipal menajer, de la localitățile populate și din sectorul economic. Trebuie să ai resurse suficiente ca să poți să construiești stații de epurare în orașele noastre ca să poți să faci schimbări. La nivel de sector economic să obligi agenții să se conformeze acestor standarde. Înseamnă reforme, inovații, tehnologii foarte costisitoare”, explică experta în politici de mediu.
Potrivit Inei Coșeru, implementarea politicilor de mediu rămâne deficitară, în pofida obligațiilor asumate de Republica Moldova în procesul de aderare la Uniunea Europeană. Experta subliniază că soluționarea acestor probleme necesită investiții majore, reforme structurale și tehnologii costisitoare pentru a reduce poluarea și a proteja resursele de apă pe termen lung. În acest context, ea recomandă investiții prioritare în infrastructura critică, inclusiv reabilitarea și construcția stațiilor de epurare și monitorizarea strictă a agenților economici poluanți, în conformitate cu standardele europene.
Poluarea resurselor de apă din Republica Moldova este determinată în mare parte de activitățile agricole și de gestionarea defectuoasă a deșeurilor, avertizează președinta Comitetului districtului bazinului hidrografic Nistru, Ana Jeleapov. Potrivit acesteia, sursele de poluare sunt atât difuze, cât și punctiforme, însă impactul agriculturii este dominant, în special în bazinul Nistrului, unde presiunea asupra ecosistemelor acvatice depășește media europeană.
Experta subliniază „necesitatea unor măsuri urgente de protecție a tuturor corpurilor de apă, inclusiv a râurilor mici, dar și a reducerii poluării atmosferice și a gestionării eficiente a gunoiștilor”. În același timp, „implementarea planurilor de gestionare a bazinelor hidrografice rămâne esențială, acestea fiind obligatorii conform legislației”, însă insuficient aplicate.
Un rol important îl are și extinderea suprafețelor împădurite, care ar contribui la protejarea resurselor de apă, însă rezultatele sunt pe termen lung de la aproximativ 10-11% la 15-16%. Experta atrage atenția că aceste acțiuni trebuie realizate strategic, în zonele relevante pentru protecția apei, pentru a avea un impact real asupra mediului.
Sectorul gestionării resurselor de apă din Republica Moldova se confruntă cu probleme cronice, generate de ani de neglijență și investiții insuficiente, confirmă directorul adjunct al Administrației Naționale „Apele Moldovei”, Radu Cazacu. Potrivit acestuia, accentul a fost pus mai degrabă pe utilizarea economică a apei decât pe protecția acesteia, ceea ce a dus la un nivel alarmant de poluare, în special pe râurile interne, clasificate drept „poluate și foarte poluate”. Situația este agravată atât de sursele multiple de poluare, inclusiv din agricultură și sistemele de canalizare învechite sau inexistente, cât și de efectele schimbărilor climatice asupra volumului de apă disponibil.
În urma crizei de poluare care a afectat ecosistemele din bazinul Nistrului, oficialul menționează lipsa unei cooperări eficiente la nivel transfrontalier cu Ucraina.
„În luna martie, poluarea de pe râul Nistru a fost una majoră. Partenerii din Ucraina nu ne-au prevenit la timp despre incident, deși avem grupuri de lucru stabilite. În absența unei comunicări eficiente, nu putem obține rezultate concrete. Doresc să le mulțumesc colegilor din România pentru sprijin, având în vedere că nu eram pregătiți pentru o poluare de asemenea proporții. Dacă am fi fost informați la timp, s-ar fi putut evita, probabil, deconectarea apeductului Soroca-Bălți. În bazinul râului Nistru, noi suntem partea cea mai afectată, motiv pentru care nu trebuie să ignorăm starea infrastructurii critice ucrainene, unde riscurile rămân ridicate”, atenționează Radu Cazacu.
De asemenea, ministerul de resort accesează fonduri europene pentru lansarea unor proiecte de întreținere și modernizare a infrastructurii hidrotehnice, însă necesarul de investiții rămâne considerabil. În plus, sistemul se confruntă cu un deficit major de specialiști.
„Dispunem de finanțare din bugetul de stat pentru lucrări de întreținere a resurselor de apă, fonduri care nu au existat anterior. Avem în administrare numeroase construcții hidrotehnice, diguri de protecție și lacuri de acumulare care necesită întreținere constantă. În prezent, derulăm proiecte pentru decolmatarea râurilor și un proiect major la Costești-Stânca, ce vizează repararea utilajului hidromecanic în această toamnă”, a mai explicat directorul adjunct al Administrației Naționale „Apele Moldovei”.
