Externe

Armenia marchează 111 ani de la genocidul armean: Tensiunile cu Turcia, în continuare nerezolvate

Capitala Armeniei, Erevan, a găzduit, pe 23 și 24 aprilie, o serie de manifestări dedicate împlinirii a 111 ani de la genocidul armean, când aproximativ 1.5 milioane de armeni care și-au pierdut viața în 1915, sub Imperiul Otoman. Potrivit Euronews, evenimentele au reunit oficialități și reprezentanți ai societății civile, punctul culminant fiind procesiunea cu torțe din Piața Republicii către Memorialul Tsitsernakaberd.

Mii de persoane au depus flori la flacăra eternă de la memorial, într-un gest simbolic repetat anual.

Comemorări similare au avut loc și în diaspora armeană, inclusiv la Paris, Londra și Los Angeles, unde comunitățile armene sunt numeroase.

Evenimentele din străinătate reflectă dimensiunea globală a memoriei genocidului și rolul diasporei în promovarea recunoașterii internaționale, scrie Mediafax.

Turcia nu recunoaște genocidul

Marșurile au inclus și mesaje politice. Participanții au criticat poziția Turciei, care continuă să respingă calificarea oficială a evenimentelor drept genocid, în ciuda recunoașterii de către numeroase state europene. În timpul manifestațiilor, au fost exprimate și nemulțumiri față de relațiile cu Azerbaijan, în special după conflictul din Nagorno-Karabakh din 2023.

Ankara este percepută de mulți armeni drept susținător al pozițiilor Azerbaidjanului, ceea ce complică și mai mult procesul de reconciliere.

În ultimii ani, Armenia și Turcia au făcut pași limitați spre normalizarea relațiilor, inclusiv reluarea zborurilor directe și discuții comerciale.

Totuși, deschiderea completă a frontierei rămâne blocată, iar neîncrederea publică persistă. Pentru mulți armeni, recunoașterea genocidului rămâne o condiție esențială pentru o reconciliere reală.

Menționăm că procesul de exterminare a armenilor a fost orchestrat de Imperiul Otoman prin marșuri ale morții forțate către deșertul sirian. Mai exact, armenii au fost forțați să mărșăluiască sute de kilometri, sute de mii de persoane mulți murind de epuizare, înfometare, sete sau fiind uciși de jandarmi și bande organizate pe drumul spre deșertul Deir ez-Zor din Siria.

În paralel cu deportările, au avut loc masacre sistematice. Intelectuali armeni au fost arestați și executați începând cu 24 aprilie 1915, iar populația civilă a fost supusă la violențe extreme, violuri și jafuri.

Totodată, bărbații armeni au fost mobilizați inițial în armată, apoi dezarmați, trimiși în batalioane de muncă forțată și, în final, executați în masă.

Estimările istoricilor indică faptul că între 600.000 și 1.5 milioane de armeni au pierit în timpul acestui proces.

X