SINTEZA SĂPTĂMÂNII | Plahotniuc, condamnat. R. Moldova, mai aproape de UE. Rusia, tot mai deranjată
La 12 ani de la „furtul miliardului”, prima instanță l-a condamnat la 19 ani de închisoare pe unul dintre arhitecții și principalii beneficiari ai fraudei bancare, Vladimir Plahotniuc, cel care a condus timp de câțiva ani Republica Moldova capturând instituțiile statului și mai ales justiția, care l-a făcut practic intangibil până nu demult.
Fostul lider al Partidului Democrat a fost găsit vinovat de crearea și conducerea unei organizații criminale, escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari.
În aceste episoade, a fost investigată doar o parte a fraudei bancare din 2014. Prejudiciul estimat este de peste 60 de milioane de dolari, cu tot cu dobândă, care urmează să fie încasat de la Plahotniuc. Acesta va restitui și peste 96 de mii de lei, cât a cheltuit statul pentru a-l extrăda din Atena, unde a fost reținut în iulie 2025. Totodată, instanța a menținut sechestrul pe bunurile oligarhului, estimate la peste 1 miliard de lei.
Plahotniuc nu-și recunoaște vina, spune că toate cifrele ar fi fost manipulate și că ar fi o răfuială politică. Avocații săi vor contesta decizia instanței pe care o califică „vădit ilegală” pentru că procesul ar fi avut loc cu încălcări și cu presiuni enorme din partea politicului.
Procurorii, care au cerut inițial 25 de ani de închisoare, spun că e o „pedeapsă de mijloc” și admit că o vor contesta.
Condamnarea lui Plahotniuc, deși întârziată, este una emblematică și reflectă, în mare parte, efectele reformei ample a justiției moldovene, consideră experții. Detalii, într-o nouă ediție a emisiunii „Sinteza Săptămânii” de la Radio Moldova.
„Rubiconul încă nu l-am trecut”, justiția din Republica Moldova mai are încă mult de lucru și „să nu ne facem iluzii că o rândunică ar face primăvară”, a declarat președintele Parlamentului, Igor Grosu, comentând condamnarea lui Plahotniuc. Pe lângă actul de justiție, toți așteaptă recuperarea banilor furați, a subliniat Grosu.
Potrivit Procuraturii Anticorupție, în faze avansate se află și alte cauze penale din dosarul frauda bancară, inclusiv cele în care sunt vizați fostul guvernator al Băncii Naționale, Dorin Drăguțanu, și fostul deputat al Partidului Democrat, Vladimir Andronache.
Un alt arhitect și beneficiar al fraudei bancare - oligarhul Ilan Șor, condamnat în absență la 15 ani de închisoare, continuă să se ascundă de justiția moldoveană.
Amintim că, în 2014 și 2015 Banca Națională a creditat de urgență, cu o sumă fabuloasă de peste 13 miliarde de lei (un miliard de dolari), Banca de Economii, Banca Socială și Unibank, toate controlate de Ilan Șor.
Creditele au fost acordate sub garanție de stat, prin decizii ale guvernelor Leancă și Gaburici. Rambursarea a fost pusă pe umerii bugetului de stat, printr-o lege aprobată în 2017 de majoritatea controlată de Partidul Democrat al lui Vladimir Plahotniuc. Rambursarea, eșalonată pe 25 de ani, adică până în 2041, include și o dobândă, care este aproape la fel de mare ca suma inițială.
Vladimir Plahotniuc, alături de Ilan Șor, Marina Tauber, Evghenia Guțul, Gheorghe Cavcaliuc și alte 18 persoane și cinci entități rămân, pentru încă cel puțin un an, sub sancțiuni europene pentru implicarea în acțiuni menite să destabilizeze, să submineze sau să amenințe suveranitatea și independența Republicii Moldova.
Uniunea Europeană rămâne neclintită în sprijinul său pentru reziliența, securitatea, stabilitatea, economia și aprovizionarea cu energie a Republicii Moldova, în fața activităților destabilizatoare ale Rusiei, inclusiv atacuri hibride, menite să submineze instituțiile democratice ale țării, a subliniat Consiliul Uniunii Europene, anunțând prelungirea măsurilor restrictive, aplicate în premieră, în aprilie 2023, la solicitarea Republicii Moldova.
Schimbarea de regim la Budapesta relansează procesul de extindere a Uniunii Europene. Republica Moldova și Ucraina ar putea începe, în curând, negocierile politice pe toate cele șase grupuri de capitole de aderare, a declarat comisara pentru extindere Marta Kos.
În pofida presiunilor intense din partea Rusiei și a efectelor agresiunii împotriva Ucrainei, Republica Moldova realizează reforme de calitate într-un ritm rapid, a subliniat comisara.
Progresul reformelor este susținut direct prin investiții și oportunități economice prin Planuri de creștere. Iar Republica Moldova și Ucraina au performanțe mult mai bune decât statele din Balcanii de Vest. Cetățenii vor avea de pierdut, dacă reformele prevăzute în planurile de creștere vor fi amânate, a atenționat Marta Kos.
Statele membre și cele viitoare duc aceeași luptă pentru apărarea libertății și a democrației. „Unele dintre țările candidate cunosc această luptă chiar mai bine decât noi. Uitați-vă la Ucraina. Uitați-vă la Moldova. De aceea, ne extindem cooperarea prin intermediul Scutului European al Democrației”, a mai subliniat comisara.
Chișinăul anticipează lansarea politică a negocierilor de aderare în luna mai. „Sperăm foarte mult să avem vești bune în următoarele câteva săptămâni. Am discutat potențiale oportunități privind deschiderea formală a negocierilor, dar trebuie să așteptăm evoluțiile din anumite capitale”, a declarat vicepremierul pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov.
Și eurodeputatul român Dan Barna a declarat, într-un interviu pentru Moldova 1, că negocierile politice pe cel puțin primul grup de capitole ar putea fi deschise, cel târziu în luna mai.
Republica Moldova și Ucraina vor deschide împreună negocierile pe primul grup de capitole. Ulterior, vor progresa separat în funcție de stadiul reformelor. În cazul Republicii Moldova, reforma administrativ teritorială este esențială, a subliniat eurodeputatul.
Potrivit lui, aderarea Republicii Moldova până în 2030 rămâne un termen destul de realist.
Republica Moldova insistă pe o coaliție internațională puternică care ar determina Federația Rusă să-și retragă trupele și munițiile din regiunea de est a țării, conform angajamentului asumat la summit-ul OSCE de la Istanbul din 1999. „Comunității internaționale și, în primul rând, autorităților moldovene, le revine responsabilitatea de a crea terenul fertil și de a construi această coaliție internațională. Vom continua să lucrăm neobosit în această direcție”, a declarat vicepremierul Mihai Popșoi, ministru al Afacerilor Externe, în plenul sesiunii de primăvară a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE).
Numărul militarilor ruși prezenți ilegal în regiunea transnistreană, estimat anterior la 1.200 de persoane, a scăzut dramatic, după ce rotația lor a fost stopată în 2014, după anexarea ilegală a Crimeii de către Rusia, a spus Popșoi.
„Practic, au mai rămas câteva sute. Restul sunt recrutați din interiorul regiunii, inclusiv dintre cetățenii moldoveni. Din anul trecut, autoritățile moldovene au luat măsuri decisive pentru a descuraja această practică, retrăgând cetățenia celor care servesc în cadrul prezenței militare ruse ilegale din regiunea transnistreană a Republicii Moldova”, a precizat vicepremierul.
S-au redus semnificativ și stocurile de muniții estimate anterior la 20 de mii de tone. Acestea au fost epuizate în timp, fiind folosite, de-a lungul anilor, de trupele ruse ilegale, dar și de așa-numita armată transnistreană, a mai afirmat Mihai Popșoi.
Moscova pare tot mai deranjată de schimbarea de abordare a Republicii Moldova în procesul de reglementare a conflictului transnistrean, înghețat de peste trei decenii.
Chișinăul a respins categoric afirmațiile secretarului Consiliului de Securitate al Rusiei, Serghei Șoigu, care, invocând precedentul Donbasului, a spus că Rusia va lua „toate măsurile necesare” pentru a-și proteja cetățenii din regiunea transnistreană ale căror „interese și siguranță” ar fi fost „amenințate din cauza acțiunilor nechibzuite și iresponsabile ale Kievului și Chișinăului”.
Sunt afirmații nefondate care distorsionează poziția Republicii Moldova în contextul reglementării conflictului transnistrean, în contextul reintegrării țării, a subliniat vicepremierul pentru reintegrare Valeriu Chiveri.
Afirmațiile nefondate ale lui Șoigu au fost respinse și de ministerul de externe de la Chișinău, care a subliniat că drepturile și libertățile fundamentale ale tuturor persoanelor, indiferent de cetățenie sau regiune, sunt pe deplin respectate și garantate, iar Republica Moldova rămâne ferm angajată în reglementarea pașnică a dosarului transnistrean, cu respectarea suveranității și integrității sale teritoriale.
Președinta Maia Sandu a intervenit direct în soluționarea blocajului electoral din autonomia găgăuză, inițiind consultări cu primarii și membrii Adunării Populare de la Comrat.
După discuțiile separate, la care presa nu a fost invitată, s-a decis crearea unui grup de lucru care va elabora soluțiile și va crea condițiile necesare pentru desfășurarea unor alegeri libere și corecte în Găgăuzia, în cel mai scurt timp posibil.
Disputa dintre Chișinău și Comrat ține nu doar de denumirea autorității electorale regionale, a declarat șeful Legislativului. Igor Grosu a anunțat că va fi elaborat un document privind particularitățile alegerilor în Găgăuzia, așa încât scrutinul pentru Adunarea Populară, blocat de mai bine de jumătate de an, să fie desfășurat în acest an, după două tentative eșuate.
În ajun, Adunarea Populară de la Comrat a adoptat o declarație în care a îndemnat autoritățile centrale să nu blocheze procesele electorale din autonomia găgăuză. Deputații locali au calificat contestarea în instanță de către guvern a deciziilor Adunării Populare referitoare la alegerile regionale drept „un amestec” în atribuțiile autonomiei.
Comratul a trimis scrisori către ambasade, organizații internaționale și președintelui Turciei, rugându-l să intervină în această dispută.
Potrivit experților, demersul Comratului ar fi o strategie deliberată de a da conotație geopolitică unei dispute interne, creată și amplificată artificial, cu sprijinul Moscovei.
