Revista presei | Maia Sandu, la Kiev: Acum 40 de ani, dezastrul de la Cernobîl a reamintit unui întreg continent că amenințările unui regim autoritar nu se opresc la granițe
Presa națională amintește că pe 26 aprilie s-au împlinit 40 de ani de la accidentul nuclear de la Cernobîl. Consecințele rafalelor de vânt, în contextul codului portocaliu anunțat de autorități, reprezintă un alt subiect reflectat activ pe primele pagini ale publicațiilor naționale. Presa semnalează, între timp, că după codul portocaliu de vânt puternic, urmează cod galben de înghețuri.
Ucraina comemorează duminică patru decenii de la dezastrul de la Cernobîl, cel mai grav accident nuclear din istorie, notează Moldova 1. Această aniversare este marcată pe timp de război, fapt ce readuce în actualitate riscul terifiant al unei noi catastrofe atomice, observă postul public de televiziune.
Catastrofa nucleară de la Cernobîl continuă să reprezinte un pericol pentru omenire chiar și la patru decenii de la producerea exploziei, afirmă Tudor Căpățână, președintele Uniunii Cernobîl din Republica Moldova, citat de Moldpres. Fostul lichidator avertizează că există în continuare riscuri asociate contaminării radioactive și chiar posibilitatea unor efecte pe termen lung, generate de particulele de praf radioactiv răspândite după accident.„ Eu nu vreau să sperii pe nimeni, însă cercetările pe care le fac specialiștii cu ajutorul aparaturii instalate pe ambele sarcofaguri indică o situație care nu este bună pentru moment. Tot ce a fost aruncat din sarcofagul distrus în 1986 s-a măcinat și s-a transformat în praf ca praful de pe lume, iar la un moment critic e posibilă o nouă reacție nucleară în lanț care poate deveni al doilea Cernobîl, mult mai strașnic”, a declarat Căpățână la mitingul de comemorare a victimelor catastrofei de la Cernobîl.
Acum 40 de ani, dezastrul de la Cernobîl a reamintit unui întreg continent că amenințările unui regim autoritar nu se opresc la granițe, a declarat președinta Maia Sandu, aflată într-o vizită oficială la Kiev. „Regimul sovietic știa ce s-a întâmplat și a ales să ascundă adevărul, în timp ce radiațiile se răspândeau în Europa, punând milioane de oameni în pericol”, a menționat șefa statului, citată de numeroase instituții de presă. Președinta a amintit în context că au fost trimiși lichidatori, printre care și moldoveni, fără protecție și fără a li se spune adevărul. Mulți au plătit pentru acest serviciu cu sănătatea și cu viața lor, a subliniat Maia Sandu. „Puține lucruri s-au schimbat la Kremlin de atunci. Același dispreț se reflectă în comportamentul de astăzi al Rusiei”, a conchis șefa statului, citată de IPN.
Cernobîlul ne-a învățat ce înseamnă vulnerabilitatea comună. Războiul de astăzi al Rusiei ne învață din nou acest lucru, scrie RFI care citează declarația făcuta de lidera de la Chișinău într-o conferință de presă comună cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Securitatea Moldovei și securitatea Ucrainei sunt interconectate. Tocmai de aceea parcursul nostru european contează atât de mult, a punctat președinta RM, citată de RFI.
„Când UE a acordat Ucrainei împrumutul de 90 de miliarde de euro și a adoptat noi sancțiuni împotriva Rusiei, a acționat cu unitate și hotărâre. UE ar trebui să aducă aceeași unitate în procesul de extindere — și să deschidă oficial negocierile cu Moldova și Ucraina fără întârziere”, a mai spus șefa statului la Kiev, citată de Jurnal.md.
Ziarul de Gardă analizează extinderea UE și viitorul european al R. Moldova în contextul alegerilor din Ungaria și Bulgaria: cât de realist mai este scenariul semnării tratatului de aderare în 2028–2030? Potrivit lui Laurențiu Pleșca, expert în cadrul Platformei pentru Inițiative de Securitate și Apărare, plecarea lui Viktor Orbán de la conducerea Ungariei elimină cel mai disciplinat și mai eficient instrument de blocare din interiorul UE, adică un veto sistematic, strategic, remunerat de Moscova prin dependența energetică și prin finanțări obscure. Rumen Radev înlocuiește acest rol, dar nu întocmai, pentru că Bulgaria a intrat în zona euro și depinde de finanțarea europeană pentru reînarmare, neavând infrastructura politică pe care Orbán și-a construit-o în 16 ani de control al statului, consideră analistul politic.
Și Mihaela Sirițanu, expertă Watchdog în politici economice și relații internaționale remarcă faptul că sub conducerea lui Rumen Radev, Bulgaria semnalează o orientare mai eurosceptică. Deși Bulgaria rămâne membră NATO și UE, Radev este considerat de unii „noul Viktor Orbán” al Europei. Aceasta înseamnă că Bulgaria va fi mai puțin suportivă pentru extinderea Uniunii și mai focusată pe interesele sale interne. Bulgaria nu va bloca direct, dar nu va fi nici apărător activ, comentează Mihaela Sirițanu, intervievată de ZdG.
Între timp, presa reflectă activ consecințele vântului puternic de duminică. Portalul Deschide.md notează că pe parcursul zilei au fost înregistrate zeci de intervenții ale salvatorilor în diferite raioane ale republicii, dar și în municipiul Chișinău. În majoritatea cazurilor, salvatorii au intervenit ca urmare a arborilor doborâți de vânt, ramurilor de copaci căzute, dar și acoperișurilor deteriorate, notează sursa citată. Agora scrie că un copil de șase ani a fost transportat în stare gravă la spital după ce un copac a căzut peste el pe teritoriul Grădinii Zoologice din capitală. Un alt caz a fost înregistrat pe strada Kogălniceanu din capitală, unde un copac a căzut peste un automobil de taxi în care se aflau persoane, mai scrie Agora. Iar TV8 relatează că o femeie a fost rănită după ce un panou publicitar s-a desprins de pe fațada unei clădiri și a căzut peste ea. Din presă mai aflăm că pe strada Gheorghe Asachi din capitală, un copac a căzut peste firele electrice, iar pe strada Salcâmilor vântul a deteriorat acoperișul unui depozit.
Potrivit serviciilor de urgență, cazuri de copaci doborâți au fost înregistrate în raioanele Rîșcani, Bălți, Fălești și Soroca. În municipiul Bălți, rafalele puternice au provocat blocaje în trafic și au creat pericole pentru locuitori, realatează NordNews. „Pe strada Cicikalo, mai mulți copaci au căzut pe carosabil, blocând circulația troleibuzelor. Pasagerii au fost nevoiți să coboare și să-și continue drumul pe jos. Pe strada Ștefan cel Mare, în apropierea liceului „Mihai Eminescu”, un copac s-a prăbușit peste un automobil. Un alt incident a avut loc pe stradela Tuhacevschi, unde vântul a smuls un brad din rădăcini, acesta căzând peste drumul de acces într-o curte, blocând parțial trecerea și atingând firele electrice. Un alt caz a fost raportat pe strada Sfântul Nicolae, unde un copac de mari dimensiuni a căzut peste firele electrice. ”
În total, peste 120 de localități din sudul și centrul R. Moldova au rămas fără curent electric din cauza vântului puternic, scrie PRO TV Chișinău. Din presă mai aflăm despre anulări și întârzieri de zboruri la Aeroportul Internațional Chișinău în contextul vântului puternic.
Iar NewsMaker semnalează că după codul portocaliu de vânt puternic, urmează cod galben de înghețuri. Publicația notează că în perioada 27-28 aprilie, Republica Moldova se va afla sub cod galben de înghețuri. Potrivit meteorologilor, „În orele nocturne și ale dimineții, pe arii extinse, se prevăd înghețuri cu intensitatea de -3…-1°C”, precizează newsmaker.
