Drumul spre UE trece și prin universități: Impactul Programului Erasmus+ asupra tinerilor moldoveni
Într-un moment în care R. Moldova avansează tot mai mult în parcursul european, educația devine una dintre cele mai puternice punți între țara noastră și Uniunea Europeană. Pentru tot mai mulți tineri, răspunsul vine odată cu programele de mobilitate precum Erasmus+, care deschid uși către universități europene, experiențe interculturale și oportunități profesionale.
Pentru mulți studenți moldoveni, Erasmus+ nu mai este un mit accesibil doar elitelor, ci o realitate care dublează numărul de mobilități de la an la an. Dacă acum un deceniu vorbeam de 300 de plecări, astăzi cifra ajunge la câteva mii.
„Studenții pleacă pentru o perioadă de până la 12 luni de mobilitate internațională de credite. Pe parcursul acestei mobilități, ei primesc o bursă lunară de la 800 până la 900 de euro, în plus li se acoperă cheltuielile de transport dus și întors. Există așa un mit că studenții pleacă și nu revin. 100% de studenți sunt obligați contractual să vină și revină în R. Moldova. Această bursă nu depinde de reușita studentului, nu depinde de instituție, depinde doar de țara în care pleacă”, a explicat Claudia Melinte, coordonatoarea Oficiului Național Erasmus+, la Radio Moldova.
Odată cu obținerea statutului de țară candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană, Republica Moldova beneficiază de noi oportunități în cadrul programului Erasmus+. Un exemplu al acestei experiențe este Iana Capsamun, studentă la Relații Internaționale, care s-a întors recent din Suedia, unde a descoperit un sistem modular de învățământ axat pe flexibilitate.
„În Suedia, sistemul educațional este mult mai lejer, mult mai flexibil. Cursurile universitare sunt în sistem modular, adică ai un obiect pe lună sau pe o anumită perioadă de timp, ai doar obiectul acela, ai toate testările, toate examenele și, ulterior, începi un alt obiect. Cu ajutorul unui astfel de program, studenții au timp să se implice foarte mult în voluntariat, să participe în activități extracurriculare. De asemenea, am văzut o nouă viziune a studenților. În Uniunea Europeană, ei sunt foarte lejeri, așa să spunem, adică ei și la 26 de ani pot să mai înceapă o licență, adică nu sunt ca noi grăbiți să facă tot până la 25. Datorită acestui program, sunt foarte axată să mai fac o licență peste hotare, un master sau, iarăși, prin Erasmus la masterat”, ne-a spus Iana Capsamun.
Un student poate beneficia de mobilități Erasmus de mai multe ori. Regula de bază este că fiecare tânăr are dreptul la un total de 12 luni de mobilitate per ciclu de studii.
„Trebuie să aduni un anumit pachet de documente, inclusiv CV-ul, o scrisoare de intenție, de motivare, scrisoare de recomandare, notele tale și deja o schiță a obiectelor pe care o să le ai acolo - să le echivalezi cu cele de acasă. Ulterior, ești invitat la un interviu la Oficiul Mobilității Academice al universității unde ești, iar acolo sunt mai mulți candidați. Interviul este foarte lejer, adică eu aveam emoții, dar doamnele au fost foarte drăguțe. Vor să afle de ce vrei să pleci, ce te motivează să pleci, ce ar putea să te oprească din a pleca dacă ești acceptat, pentru că, dacă îți iei angajamentul că vrei să pleci în mobilitate, trebuie să-l duci până la capăt”, a adăugat tânăra.
Dincolo de cursuri, Iana a devenit un veritabil ambasador al Republicii Moldova: „Erasmus nu este doar pentru tine ca student, ca persoană, dar este o oportunitate să îți promovezi țara, să vorbești despre ce se întâmplă în țara ta. Foarte des când comunicam cu prietenii mei internaționali, nu doar din Europa, dar din toate colțurile lumii, le povesteam despre tradițiile noastre, despre situația noastră internă, despre anumite tensiuni care poate le avem acasă. Ei, de asemenea, își povesteau situațiile lor. Erau foarte interesați de spațiul acesta postsovietic și de o țărișoară atât de mică ce aspiră să devină membră a Uniunii Europene”.
O singură notă pe semestru, în Italia
Un alt exemplu este cel al Irinei Fărâmă, studentă în anul VI la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, care a ajuns în Italia prin programul Erasmus+. Ea a descoperit cum este studiată Medicina și cum se desfășoară practica clinică într-un alt sistem universitar.
Tânăra spune că selecția studenților se face prin concurs, în baza rezultatelor academice și a experiențelor anterioare.
„Studenții sunt aleși în baza unui concurs, luându-se în calcul media și experiențele trecute. Eu, însă, am fost găsită în ultimul moment, pentru că știu limba italiană. Într-o lună și jumătate, am plecat în această aventură. Experiența a fost foarte frumoasă. În Italia, acolo am fost, am locuit deja 12 ani, de aceea cunosc și limba, și cultura țării”, a spus Irina, la emisiunea „Zi de Zi” de la Radio Moldova.
În Italia, spațiile de cazare pentru studenții sunt, de regulă, private, în Republica Moldova, însă, tinerii sunt cazați în cămine care aparțin universităților.
„În R. Moldova, avem căminele universității, care sunt proprietatea universității și aici sunt repartizați studenții noștri. În Italia, este căminul, dar nu face parte din proprietatea universității, este un cămin privat. Chiria a fost 240 de euro pentru o cameră”, a comparat ea.
Tânăra mai povestește că, în Italia, formarea profesională se axează mai mult pe teorie. În schimb, în Republica Moldova accentul este pus mai mult pe practică, inclusiv prin stagiile obligatorii din spitale, organizate în fiecare an.
„Diferența principală a fost că acolo sunt prezente doar cursurile, doar studenții stau în fața profesorului care explică tema. La noi sunt și cursuri, și seminare, suntem și notați în baza acestor discuții. Un seminar durează cam trei ore, trei ore și jumătate. Acolo studenții au cursuri în fiecare zi, cursurile începeau după-amiază și puteau dura chiar până la 20:00. În prima parte a zilei, timp de câteva săptămâni, studenții aveau partea clinică. Dar semestrul este mai scurt la ei - începe în martie, până în luna iunie, când deja începe sesiunea de vară. Acolo, singura notă pe care o primește studentul este în timpul examenului. La noi, studenții primesc note în timpul modulului, un anumit număr de note, se face o medie și examenul deja, care e împărțit în trei părți”, a precizat tânăra.
Irina Fărâmă afirmă că și sistemul de notare este diferit. Potrivit ei, în Italia nota finală este dată de regulă la examen, în timp ce, în Republica Moldova, studenții acumulează note pe parcursul semestrului, care contribuie la media finală.
Menționăm că Republica Moldova marchează 20 de ani de la aderarea la Procesul de la Bologna, reforma care a schimbat din temelii învățământul superior și a adus universitățile noastre mai aproape de standardele europene prin mobilitatea academică, recunoașterea diplomelor și șanse mai mari pentru studenți de a studia peste hotare.
Potrivit datelor Oficiului Național Erasmus+ în Republica Moldova, peste 3.800 de studenți și cadre didactice din Republica Moldova au beneficiat de programul Erasmus+ începând cu anul 2014. Aceștia au studiat sau predat în universități din Uniunea Europeană, beneficiind de burse lunare între 900 și 1.400 de euro.
În perioada 2014 - 2024, au fost înregistrate, în total, 5.653 de mobilități academice care implică universități din Republica Moldova. Acestea includ atât mobilități ale studenților și profesorilor moldoveni spre universități europene, cât și invers - ale studenților și cadrelor didactice din Europa în instituțiile de învățământ superior din R. Moldova.
CITIȚI ȘI:
