Revista presei internaționale | Ucraina acuză Israelul de comerț ilegal cu Rusia; Trump, nemulțumit de soluțiile de pace ale Iranului
Presa internațională relatează despre evoluția tensiunilor pe mai multe fronturi, de la războiul din Ucraina până la criza din Orientul Mijlociu, unde Statele Unite și Iranul păstrează un armistițiu fragil în încercarea de a găsi o soluție de pace. Soluțiile de consolidare a apărării occidentale se numără printre alte subiecte reflectate de publicațiile străine.
În timp ce Rusia atacă zilnic Ucraina, făcând zeci de victime și distrugeri, forțele ucrainene continuă să răspundă cu lovituri aeriene asupra infrastructurii petroliere ruse, titrează BBC. Potrivit serviciului de presă, în mai puțin de două săptămâni, dronele ucrainene au incendiat pentru a treia oară rafinăria din Tuapse, aflată pe malul Mării Negre, în regiunea Krasnodar. Rafinăria și terminalul petrolier din Tuapse au mai fost lovite pe 16 și apoi pe 20 aprilie, incendiile anterioare fiind stinse abia la câteva zile după atacuri, notează BBC. Conform sursei, imaginile făcute din satelit arată că lovitura principală a vizat rezervoarele de petrol: aproximativ opt dintre acestea au ars complet, alte patru fiind parțial avariate. În urma incendiilor puternice, în oraș și în împrejurimi a plouat cu petrol, iar o cantitate mare de țiței și produse petroliere a ajuns în Marea Neagră. Potrivit BBC, incidentele provoacă indignare în rândul localnicilor, nemulțumiți de starea sistemelor de apărare aeriană care nu reușesc să intercepteze dronele ucrainene înainte ca acestea să lovească infrastructura petrolieră.
Pentru a proteja Europa în fața amenințărilor militare ruse, Polonia lansează în colaborare cu Ucraina un proiect de creare a unei „flote de drone”, transmite AFP. Agenția de presă subliniază că proiectul va combina fonduri europene, acordate companiilor și centrelor de cercetare poloneze, care vor beneficia de experiența militară ucraineană. Proiectul a fost lansat pe fondul incidentelor recente cu drone în spațiul aerian polonez, care au scos la iveală necesitatea unor sisteme eficiente de apărare, relevă AFP.
Kievul l-a convocat pe ambasadorul Israelului după sosirea unui al doilea vas încărcat cu cereale furate de Rusia de pe teritoriile ucrainene ocupate, informează Ukrinform. Potrivit agenției de presă, Ucraina acuză Israelul că astfel de transporturi subminează relațiile bilaterale, cerându-i să nu accepte marfă provenită din Rusia, în timp ce partea israeliană respinge acuzațiile și afirmă că nu au fost prezentate dovezi concludente. Ukrinform scrie că mai multe nave suspectate de transportul cerealelor furate ar fi fost deja descărcate în porturi din Israel, în contexte similare. Ucraina avertizează că își rezervă dreptul de a recurge la măsuri diplomatice și juridice în cazul continuării acestor operațiuni, conchide agenția de presă.
Uniunea Europeană analizează posibilitatea de a impune sancțiuni împotriva unor persoane și companii din Israel suspectate că au ajutat Rusia în comerțul ilegal cu cereale ucrainene, relatează Haaretz. Un oficial european citat de publicație a declarat că un vas rusesc din „flota fantomă” a Rusiei, care transporta cereale furate, ar fi fost autorizat să descarce în portul Haifa. Bruxellesul condamnă astfel de acțiuni, considerând că ele contribuie la finanțarea războiului dus de Rusia și la ocolirea sancțiunilor occidentale, remarcă Haaretz.
Mai multe publicații occidentale urmăresc cu atenție evoluția conflictului din Orientul Mijlociu, care continuă să afecteze economia globală și securitatea regională. The New York Times scrie că președintele SUA, Donald Trump, le-a transmis consilierilor săi că este nemulțumit de ultima propunere a Iranului privind reluarea navigației prin Strâmtoarea Ormuz și încheierea conflictului. Potrivit ziarului american, oferta prevedea încetarea blocadei navale de către SUA și menținerea celei iraniene, dar amâna discuțiile despre programul nuclear al Teheranului, un subiect asupra căruia Trump a insistat constant. Aceeași publicație notează că în administrația americană există dezbateri privind influența reală a fiecărei părți și capacitatea lor de a face față consecințelor economice ale blocadei, în timp ce lipsa concesiilor iraniene pe tema nucleară împiedică un compromis. Unii oficiali citați de The New York Times cred că prelungirea blocadei ar forța Iranul să accepte un acord, în timp ce alții susțin că poziția Teheranului devine tot mai rigidă.
Unian relatează că președintele rus Vladimir Putin și-a exprimat public sprijinul pentru regimul de la Teheran, afirmând că poporul iranian luptă „curajos și eroic” pentru independență și suveranitate. Agenția de presă notează că declarația a venit după o convorbire telefonică a lui Putin cu președintele iranian Masoud Pezeshkian, în care acesta și-a reafirmat dorința de a pune capăt conflictului din Orientul Mijlociu. Kremlinul a subliniat că relația strategică dintre cele două țări va continua, iar partea iraniană a mulțumit pentru sprijinul politic, remarcă Unian. Publicația amintește că acesta este cel puțin al treilea contact între cei doi lideri de la începutul conflictului, pe lângă întâlnirile diplomatice directe, inclusiv cea de la Sankt Petersburg cu ministrul de externe Abbas Araghchi.
Potrivit Financial Times, cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a criticat implicarea SUA în conflictul din Iran, afirmând că Washingtonul nu are o strategie clară de ieșire și este dezavantajat în negocieri. Friedrich Merz a declarat, citat de ziarul britanic, că partea americană a intrat în conflict fără un plan coerent, în timp ce Iranul gestionează eficient procesul diplomatic. Cancelarul german a adăugat că nu vede o încheiere rapidă a ostilităților, considerând că situația este mai dificilă decât se estima inițial. De asemenea, el a avertizat că astfel de conflicte au costuri economice ridicate și pot deveni dificil de încheiat, invocând precedente precum Afganistan și Irak, remarcă Financial Times.
NATO analizează posibilitatea de a renunța la practica organizării summiturilor anuale, pentru a evita întâlnirile tensionate cu președintele american Donald Trump, dezvăluie Reuters. Agenția de presă amintește că administrația de la Washington a criticat în repetate rânduri aliații pentru sprijin insuficient în operațiunile militare împotriva Iranului. Deși liderii NATO s-au întâlnit anual din 2021 și urmează să se reunească la Ankara în iulie, unele state membre doresc reducerea frecvenței acestor reuniuni, susțin mai mulți diplomați intervievați de Reuters. Potrivit acestora, se discută organizarea summiturilor o dată la doi ani sau chiar omiterea celui din 2028, însă decizia finală îi va aparține secretarului general Mark Rutte.
În același context al tensiunilor transatlantice, The Guardian dezvăluie că întâlnirea monarhului britanic Charles al III-lea cu președintele SUA Donald Trump va avea loc în format restrâns, fără accesul presei, pentru a evita eventuale incidente diplomatice, precum cel din februarie anul trecut la Casa Albă cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Același ziar informează că discuțiile principale între Charles al III-lea și Donald Trump vor fi precedate de o scurtă apariție publică, însă negocierile se vor desfășura în spatele ușilor închise. Partea britanică a solicitat limitarea prezenței jurnaliștilor, invocând riscul unor situații tensionate similare altor întâlniri la nivel înalt ale lui Trump. Londra speră că implicarea monarhului va contribui la îmbunătățirea relațiilor bilaterale, în contextul unor divergențe politice recente, mai scrie The Guardian.
The Moscow Times relatează că mercenarii ruși înregistrează primele eșecuri pe fondul escaladării conflictului din Mali, unde ministrul apărării a murit, mai multe baze militare și orașe au fost capturate, iar președintele țării se ascunde. După cele mai ample atacuri ale rebelilor din ultimul deceniu, guvernul central susținut de mercenarii ruși ai grupului Wagner se confruntă cu pierderi majore, remarcă publicația. Atacurile au fost lansate de grupări afiliate Al-Qaida și de separatiști tuaregi, iar imagini recente sugerează retragerea unor unități ruse din orașul strategic Kidal, scrie The Moscow Times.
