STUDIU | Migrația tinerilor și influența rusă, principalele amenințări la adresa limbii găgăuze
Viitorul limbii găgăuze este în pericol. Deși 66% dintre locuitorii din Găgăuzia o consideră pilon identitar, limba se pierde în comunicarea zilnică, iar transmiterea acesteia din generație în generație este tot mai problematică. Discrepanța dintre percepția identitară și utilizarea în practică a limbii găgăuze înregistrează un decalaj de 2.58, indice considerat de experți un semnal de alarmă privind viabilitatea limbii.
Constatările se regăsesc într-un studiu sociolingvistic prezentat pe 29 aprilie, în cadrul Conferinței internaționale „Păstrarea, dezvoltarea și promovarea limbii găgăuze în spațiul multilingv al Republicii Moldova”, organizată de Ministerul Educației și Cercetării.
Principalul factor de risc pentru limba găgăuză îl reprezintă migrația tinerilor, indicată de 60.9% dintre respondenți. La acesta se adaugă scăderea transmiterii limbii în familie, influența dominantă a limbii ruse în media și internet, precum și sprijinul insuficient din partea statului, a precizat directoarea Centrului de Cercetări Științifice al Găgăuziei „M.V. Marunevici”, Irina Constantinov.
Autorii cercetării avertizează că, fără intervenții consistente, tendințele care reies din rezultatele studiului ar putea afecta și mai mult viitorul limbii găgăuze.
„Totul începe acasă”
Prezentă la conferință, președinta Maia Sandu a subliniat necesitatea unei implicări directe a familiei în păstrarea limbii.
„Singura șansă reală pentru ca limba găgăuză să dăinuie și pentru generațiile viitoare este o schimbare profundă de paradigmă și de mentalitate. Totul începe acasă. Limba maternă se învață de la părinți, din primele cuvinte, apoi trebuie să continuăm acest lucru la grădiniță și mai departe, la școală, punând un accent real pe studierea ei. Doar așa o putem păstra, prin oameni, prin familie, prin educație”, a declarat Maia Sandu.
Șefa statului a recunoscut că, „dacă nu acționăm acum, mai târziu va fi prea târziu” și a pledat pentru găsirea unui echilibru între păstrarea identității găgăuze și învățarea limbii române.
„Trebuie să înțelegem că păstrarea limbii găgăuze și învățarea limbii române sunt două laturi ale aceleiași monede: identitate și oportunitate, rădăcini și deschidere, apartenență și viitor. Ele trebuie urmate în paralel pentru ca autonomia găgăuză și oamenii ei să poată să se bucure pe deplin de oportunitățile oferite de parcursul nostru european, un parcurs în care nimeni, indiferent de limba maternă sau apartenența etnică, nu trebuie lăsat în urmă. Mulțumesc tuturor celor care contribuie la eforturile de a reașeza limba găgăuză în locul pe care îl merită în societate și în patrimoniul cultural al Republicii Moldova. Îndrăznesc să sper că, într-o bună zi, prin munca noastră comună și prin mobilizarea vorbitorilor ei, UNESCO va putea să scoată găgăuza de pe lista limbilor aflate în pericol de dispariție”, a punctat Maia Sandu.
Guvernul: Mai multe ore de studiu și programe noi
Ministerul Educației și Cercetării a extins deja măsurile educaționale pentru susținerea limbii prin ore suplimentare de comunicare.
„Știm că o limbă se învață doar cu timp și exercițiu, de aceea am decis să oferim elevilor mai mult timp pentru studierea limbii materne. Avem, în autonomie, o oră suplimentară introdusă pentru comunicare ca să creăm mai mult spațiu pentru studierea limbii. Avem un nou program la Limba și literatură găgăuză pentru clasele primare. El este deja aplicat în clasa întâia și ajunge la peste 1.300 de elevi. Ne dorim ca limba găgăuză să fie prezentă nu doar în școală, ci și în viața de zi cu zi, în comunitate, în spațiul public și la locul de muncă”, a declarat, la eveniment, Dan Perciun.
De asemenea, oficialul a amintit investițiile în formarea cadrelor didactice prin finanțarea cursurilor de formare continuă pentru creșterea nivelului de competență în predarea limbii găgăuze.
Sprijin internațional: Turcia, UE, OSCE și Consiliul Europei
Deși Turcia și R. Moldova nu împart o frontieră comună, acestea sunt apropiate prin legături istorice și culturale, a subliniat ambasadorul turc la Chișinău, Uygar Mustafa Sertel.
Diplomatul a evidențiat rolul comunității găgăuze ca punte de legătură între cele două state, reiterând disponibilitatea Turciei de a oferi sprijin pentru dezvoltarea limbii găgăuze.
Modelul Uniunii Europene se întemeiază pe protejarea diversității culturale și lingvistice, iar minoritățile sunt parte integrantă a identității comune europene, a punctat, la același eveniment, ambasadoarea Suediei la Chișinău, Petra Lärke. Ea a remarcat că, pe măsură ce Republica Moldova avansează în parcursul său european, păstrarea identității găgăuze devine o componentă esențială a acestui proces.
„Lecția principală este simplă: atunci când minoritățile sunt protejate, ele consolidează societatea”, a declarat ambasadoarea, adăugând că acest lucru contribuie direct la reziliența statului.
„Limba găgăuză și cultura găgăuză nu reprezintă o moștenire a unei singure comunități, ci fac parte din tezaurul comun cultural al Republicii Moldova și al Europei în general”, a declarat șeful Oficiului Consiliului Europei la Chișinău, Falk Langeel, adăugând că păstrarea acestora este „o obligație morală și juridică”.
Totodată, Înaltul Comisar al OSCE pentru Minorități Naționale, Christophe Kamp, a subliniat în cadrul conferinței că promovarea limbii găgăuze și protejarea diversității lingvistice reprezintă un obiectiv comun al tuturor actorilor implicați.
„Este nevoie de susținerea atât a limbii găgăuze, cât și a limbii române, asigurând păstrarea diversității și promovarea limbilor, fără a reduce din importanța lor. Adoptarea conceptului multilingv de educație al Planului Național de Acțiune privind învățarea și promovarea limbii în Găgăuzia pentru perioada 2026-2027, Programul național de învățare a limbii române sunt pietre de temelie în efortul de a extinde oportunitățile pentru elevii și studenții minoritari care învață în mai multe limbi”, a opinat Christophe Kamp.
Conferința internațională „Păstrarea, dezvoltarea și promovarea limbii găgăuze în spațiul multilingv al Republicii Moldova” a fost organizată în contextul aprobării Planului național de acțiuni pentru învățarea și promovarea limbii găgăuze în autonomie pentru anii 2026-2027, care prevede extinderea predării limbii, finanțarea programelor educaționale și consolidarea formării cadrelor didactice.
Evenimentul a reunit experți, cadre didactice și parteneri de dezvoltare, oferind o platformă de analiză a rolului și perspectivelor limbii găgăuze într-un context multilingv.
În prezent, limba găgăuză este predată în 41 de școli și 56 de grădinițe din autonomie, fiind studiată de 17.301 de copii și elevi, cu sprijinul a 133 de profesori.
