Piața lucrărilor academice contra cost, tot mai activă: Autoritățile anunță soluții anti-plagiat
O piață care funcționează de ani de zile aproape fără opreliști continuă să prospere în Republica Moldova: lucrările de licență și master „la comandă”. Serviciile sunt promovate online sau prin recomandări directe, iar prețurile variază între 7.500 și 9.500 de lei, ajungând uneori la câteva sute de euro. „Pachetul” include „redactare integrală, adaptare la cerințele universității” și chiar „ghidare pentru susținere”, iar livrarea este promisă în doar câteva săptămâni.
Fenomenul persistă în pofida interdicțiilor legale, iar odată cu dezvoltarea inteligenței artificiale capătă noi forme. Lucrările generate rapid cu ajutorul AI sunt tot mai greu de depistat și tot mai utilizate de studenți.
În acest context, autoritățile anunță măsuri mai dure: introducerea unui soft național anti-plagiat și posibile modificări legislative.
Amploarea fenomenului este dificil de cuantificat, admite secretara de stat de la Ministerul Educației și Cercetării (MEC), Adriana Cazacu.
„Nu avem date concrete sau cifre exacte. De multe ori, astfel de investigații ne iau prin surprindere. Totuși, integritatea academică este o prioritate pentru noi și investim resurse considerabile în această reformă”, a declarat secretara de stat, la emisiunea „Spațiul Public” de la Radio Moldova.
Recent, Codul Educației a fost completat cu un articol dedicat integrității academice, iar cadrul normativ este în curs de ajustare, a adăugat Cazacu.
„Ne-am propus să unificăm procedurile, astfel încât toate universitățile și toți absolvenții să fie evaluați în condiții egale. Softul național anti-plagiat va asigura această uniformitate”, a punctat ea.
Potrivit reprezentantei MEC, sistemul va integra baze de date existente și va permite compararea lucrărilor la nivel național.
Reforma nu este lipsită de controverse. Criticile din spațiul public vizează inclusiv impactul asupra unor venituri informale din sistem.
„Vor fi nemulțumiți cei care recurg la metode neoneste. Mediul academic trebuie să rămână unul al demnității și al calității”, a punctat secretara de stat.
Adriana Cazacu a atras atenția că responsabilitatea revine în mare măsură conducătorilor științifici, care monitorizează activitatea studenților pe parcursul elaborării tezelor. În paralel, autoritățile pregătesc un regulament național privind integritatea academică, care va include sancțiuni atât pentru studenți, cât și pentru cadrele didactice și instituții.
„În funcție de gravitatea faptei, vor fi aplicate sancțiuni. Dacă se demonstrează că cineva nu și-a îndeplinit corect responsabilitățile, vor exista consecințe”, a avertizat Cazacu.
Fenomenul reprezintă o provocare globală: „Nu ne confruntăm doar noi cu această problemă. Universitățile europene caută, la rândul lor, soluții și încearcă să stabilească limite clare”.
Profesorii au nevoie de instruiri pentru a înțelege și detecta utilizarea AI, iar în acest an accentul va fi pus mai mult pe susținerea orală a tezelor și pe evaluările intermediare.
„Studentul trebuie să-și poată argumenta lucrarea în fața comisiei. Dacă nu a muncit la ea, acest lucru se va vedea imediat”, a spus Adriana Cazacu.
Universitățile recunosc că problema este una sistemică. Rectorul Academiei de Studii Economice din Moldova (ASEM), Alexandru Stratan, susține că fenomenul nu poate fi redus la cazuri izolate.
„Este o vulnerabilitate a întregului sistem de învățământ superior. Atât timp cât există cerere, va exista și ofertă. Nu putem combate fenomenul doar prin interdicții, pentru că aceste activități se vor adapta și vor migra sub alte forme”, a explicat Stratan, la aceeași emisiune de la postul public de radio.
Rectorul ASEM afirmă că universitatea dispune deja de mecanisme interne și baze de date extinse pentru detectarea plagiatului.
„Avem aproximativ 30.000 de teze în sistemul nostru, colectate din 2012. Am avut cazuri în care nu am admis lucrări spre susținere din cauza suspiciunilor”, a precizat rectorul.
Totuși, el face o distincție clară între plagiat și fraudele mai sofisticate.
„Plagiatul poate fi depistat prin similitudini de text. Dar atunci când cineva îți scrie lucrarea sau când aceasta este generată de inteligența artificială, vorbim despre o fraudă mult mai gravă. Textul poate fi original, dar nu îți aparține”, a explicat Stratan.
Utilizarea inteligenței artificiale în procesul de elaborare a tezelor rămâne o zonă gri. Autoritățile și universitățile nu interzic aceste instrumente, dar insistă asupra unor limite clare.
„Inteligența artificială trebuie să fie un instrument de asistare, nu un substitut al muncii intelectuale”, a subliniat rectorul ASEM.
Menționăm că o anchetă jurnalistică recentă despre „magazinele de teze” din capitală a determinat Legislativul să convoace, pentru data de 5 mai curent, audieri pe marginea fenomenului de „vânzare-cumpărare ” a lucrărilor de licență.
Anunțul a fost făcut de președinta Comisiei parlamentare pentru cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media, Liliana Nicolaescu-Onofrei, la începutul ședinței Legislativului din 24 aprilie 2026. Potrivit acesteia, la audieri vor fi invitați reprezentanți ai tuturor instituțiilor responsabile.
Scopul audierilor este de a identifica eventualele lacune legislative și de a propune măsuri pentru prevenirea și sancționarea fraudelor academice, în special a celor legate de comercializarea tezelor universitare.
CITIȚI ȘI:
