Salariile mici cresc migrația populației active: „Pleacă cei mai bine pregătiți”
Republica Moldova se confruntă cu un paradox pe piața muncii: deși peste 300 de mii de persoane sunt inactive, multe sectoare au deficit de angajați. Guvernul își propune să crească gradul de ocupare prin programe de sprijin pentru tineri și prin extinderea infrastructurii de îngrijire a copiilor, ca părinții să poată reveni mai devreme la muncă, în timp ce sindicatele atrag atenția asupra salariilor neatractive, muncii informale și lipsei de securitate la locul de muncă.
Chiar dacă numărul de persoane care nu sunt încadrate în câmpul muncii este mare, autoritățile evidențiază și unele evoluții pozitive. Rata de activitate este în creștere, inclusiv în rândul femeilor, unde nivelul de ocupare a urcat de la aproximativ 44% în 2019 la peste 55 la sută în 2025.
Consiliera prim-ministrului în domeniul muncii și protecției sociale, Corina Ajder, a menționat, în emisiunea „Spațiul Public” de la Radio Moldova, că Republica Moldova se află într-un proces de ajustare salarială treptată. Salariul minim a crescut în ultimii ani cu o viteză mult mai accelerată decât anterior.
„Erau ani în care creștea cu 100 de lei sau nu creștea deloc. Doi ani în urmă, am sărit de la 4.000 la 5.000 de lei, iar acum suntem la 6.300. Înțelegem cu toții că nu putem trăi cu un salariu minim de 6.300 de lei, însă acesta era 3.000 nu foarte mult timp în urmă. Guvernul și-a asumat public să ajungă la 10.000 de lei în timpul acestei guvernări”, a specificat consiliera.
Salariile neatractive rămân una dintre principalele probleme ale pieței muncii, determinând migrația forței de muncă. Vicepreședinta Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova, Lilia Franț spune că plecarea specialiștilor instruiți în Republica Moldova afectează direct sectoarele economiei, întrucât „pleacă cei mai bine pregătiți angajați, în care s-a investit în mod semnificativ”.
Un alt subiect vizează extinderea economiei informale. Vicepreședinta CNSM, susține că o parte importantă a problemelor din piața muncii țin de salariile „în plic”.
„Nu avem o gândire foarte bine structurată a ceea ce înseamnă informal și formal. Nu vorbim doar despre salarii, ci despre cum acționăm, bunăoară, când facem cumpărături la magazin sau când prestăm sau accesăm anumite servicii, dacă luăm sau nu bonul de casă. Sunt lucruri conexe”, a explicat Lilia Franț.
Republica Moldova se confruntă cu un deficit de forță de muncă și cu salarii mult sub media Uniunii Europene, iar una dintre cauzele principale este structura economiei și nivelul redus de valoare adăugată, a spus directorul adjunct pentru cercetare la Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), Stanislav Ghilețchi.
Potrivit expertului, lipsa salariilor competitive și instabilitatea locurilor de muncă au determinat, de-a lungul anilor, migrația masivă a populației active, în special către statele Uniunii Europene. Potrivit estimărilor, aproximativ 40% din populația aptă de muncă a Republicii Moldova se află în prezent peste hotare.
„În sectoare cum ar fi HoReCa, agricultura, în cazul în care lucrăm exclusiv cu prelucrarea materiei primii, nu avem cum să generăm salarii mari. Trebuie să vedem ce politici generăm și cum putem să impulsionăm, să încurajăm mediul de afaceri să treacă de la domenii care generează valoare mică și unde întotdeauna vor fi salarii mici, la sectoare cu valoare adăugată mai mare”, a mai spus Stanislav Ghilețchi.
Salariul mediu în Uniunea Europeană este de aproximativ 3.500 de euro lunar, în timp ce în Republica Moldova acesta se situează între 700 și 800 de euro.
CITIȚI ȘI:
