Profesor, despre învățarea limbilor străine cu ajutorul AI: „Trebuie integrată inteligent în educație, fără a înlocui rolul uman”
Inteligența artificială (AI) devine tot mai prezentă în educație și nu mai poate fi ignorată, însă rolul ei ar trebui să rămână unul complementar. Profesorul Ghenadie Râbacov susține că AI poate transforma lecțiile în experiențe interactive și atractive, însă avertizează că promisiunile de învățare rapidă a unei limbi străine sunt exagerate, iar utilizarea excesivă a tehnologiei nu poate înlocui rolul profesorului și al interacțiunii umane.
Inteligența artificială a influențat inclusiv domeniul educației și nu trebuie respinsă, ci integrată într-o manieră inteligentă, susține profesorul de la Alianța Franceză din R. Moldova, Ghenadie Râbacov.
„Ea trebuie integrată chiar în domeniul educației, doar că trebuie să o integrăm într-o manieră inteligentă, cu inteligența umană, bineînțeles. Și, în primul rând, inteligența artificială trebuie să vină ca un sprijin, ca un instrument adițional, complementar educației clasice, tradiționale, ca un element novator, dar care să ne ajute să îmbunătățim calitatea predării sau învățării și nicidecum AI nu vine să înlocuiască dimensiunea umană a educației”, a menționat Ghenadie Râbacov, la emisiunea „Bună dimineața” de la Moldova 1.
În zece ani, un profesor, inclusiv de limbă străină, care nu va stăpâni inteligența artificială, probabil nu va mai fi credibil în fața elevului sau a studentului, deoarece tinerii îl vor depăși cu mult din punct de vedere tehnologic, susține Ghenadie Râbacov.
„Un profesor care este mereu conectat la tot ceea ce este nou trebuie să fie la curent și să integreze inteligența artificială, ea ne poate ajuta, pentru că, atunci când îți concepi un scenariu de lecție, un scenariu pedagogic, poți integra niște activități cu adevărat interactive, care să motiveze elevul să învețe mai bine. Acum se vorbește foarte mult despre ce înseamnă gamificare, deci învățarea prin joc într-o manieră ludică și noi putem crea niște conținuturi cu ajutorul AI, care nu sunt în manuale și care să vină cu ceva nou, să îți creeze o metodă de predare inedită, să te deosebească de ceilalți profesori. Și, atunci când vii în fața elevului cu ceva nou, cu ceva atractiv, bineînțeles că aceasta atrage, motivează elevul, nu se plictisește. Astăzi, știm că, dacă nu vii cu ceva nou, cam greu se asimilează materia. Se pune foarte mult accent pe interacțiune și aceasta e important”, a explicat profesorul.
Referindu-se la aplicațiile care promit învățarea, asimilarea unei limbi străine în 20 - 30 de zile, profesorul a făcut referire la o „vorbă a francezilor”: „E prea frumos pentru a fi adevărat”.
„Instrumentele de inteligență artificială sunt bune și acele aplicații sunt bune, depinde de scopul pe care ți-l propui. Astăzi, există aplicații destul de sofisticate, doar că acele promisiuni seducătoare de învățare a unei limbi străine în 20 - 30 de zile sunt niște chestii de marketing în primul rând. Da, te ajută, dacă ești la început de cale, să pui niște baze sau, cel puțin, să înveți niște cuvinte în limba respectivă, ca atunci când mergi, de exemplu, în vizită într-o țară a cărei limbi nu o cunoști, cel puțin te ajută să spui: bună ziua, la revedere, să te descurci în stradă. Dar nicidecum să stăpânești o limbă străină, pentru că o limbă străină se studiază pe parcursul întregii vieți și, mai ales, dacă vrei să atingi un nivel înalt, nu poți învăța de unul singur”, a adăugat Ghenadie Râbacov, la Moldova 1.
Printre riscurile utilizării excesive a tehnologiilor în educație, expertul a menționat că poți deveni dependent și la orice întrebare să recurgi la inteligența artificială.
„Studierea unei limbi cu ajutorul profesorului te face, de multe ori, să te gândești de ce anume așa se scrie cuvântul respectiv, de ce se pronunță așa și nu altfel, pentru că începi a cunoaște foarte bine regulile, a le aplica inclusiv atunci când te confrunți cu noul. AI îți dă totul de-a gata și un alt risc este că inteligența artificială poate să greșească, pentru că te corectează până la un anumit moment, dar sunt contexte și sunt situații în care nu poate să facă față, pentru că e ceva șablonat. Când e vorba de gramatică, de exemplu, îți spune că ai greșit, că timpul respectiv se formează altfel sau cuvântul cutare se scrie altfel și nu așa cum l-ai scris. Când e vorba de anumite contexte, de situații concrete, de finețuri stilistice, aici inteligența artificială nu a ajuns încă nivelul inteligenței umane”, a spus profesorul de la Alianța Franceză din Moldova.
Potrivit acestuia, ideal este să atingi un anumit nivel cu ajutorul unui profesor și, în paralel, pe lângă orele propriu-zise, să utilizezi și o platformă sau o aplicație care este recomandată prin recenzii: „Și poate, dacă nu neapărat prezența unui profesor atunci când vrei de sine stătător să studiezi o limbă străină, poți aplica și la platforme de la distanță, dar interacțiunea umană este esențială, inclusiv interacțiunea cu nativi, vorbitori de limbă, e bine să ai posibilitatea să interacționezi cu mai multe persoane pentru a te obișnui cu pronunții diferite, căci, în caz contrar, te obișnuiești cu niște roboți”.
Solicitat să evalueze impactul inteligenței artificiale asupra învățării limbilor străine, specialistul a subliniat incertitudinea evoluției tehnologice pe termen mediu, afirmând că, deși viitorul este greu de anticipat chiar și pentru următorii cinci ani, interacțiunea umană va rămâne elementul central al procesului educațional.
CITIȚI ȘI:
