Revista presei internaționale | Rusia încalcă „regimul de încetare a focului” anunțat de Kiev; SUA suspendă operațiunile militare împotriva Iranului
Presa internațională comentează modul în care Ucraina și Rusia ar putea respecta un eventual armistițiu temporar înainte de ziua de 9 mai, când Moscova programează o nouă paradă militară aflată sub presiunea atacurilor aeriene ucrainene. Mai multe publicații relatează despre noile dispute comerciale dintre UE și SUA, dar și despre evoluția crizei din Orientul Mijlociu.
După intrarea în vigoare a „regimului de încetare a focului” anunțat de Volodymyr Zelenskyy începând cu noaptea trecută, autoritățile din mai multe regiuni ale Ucrainei au raportat noi atacuri cu drone rusești, relatează BBC. Serviciul de presă subliniază că Zelenski a anunțat, pe 6 mai, un regim de liniște după ce președintele rus Vladimir Putin a pledat unilateral pentru un armistițiu temporar în zilele de 8 și 9 mai, pentru a preveni atacuri ucrainene cu drone asupra Moscovei în timpul paradei militare care ar urma să aibă loc în Piața Roșie. Astfel, securitatea desfășurării evenimentului rămâne incertă, în condițiile în care Rusia vrea o încetare a focului, dar ignoră poziția Kievului, care a anunțat că va răspunde similar acțiunilor militare ale Federației Ruse, remarcă BBC. Aceeași sursă notează că numai ieri atacurile rusești au provocat moartea a 27 de persoane și rănirea altor aproximativ 120 de civili, inclusiv în Zaporojie și Dnipro.
Atacurile tot mai frecvente ale dronelor ucrainene în adâncul teritoriului rus, inclusiv asupra Moscovei, creează riscuri pentru desfășurarea paradei militare din 9 mai, scrie Forbes. Analiștii citați de publicație notează că evenimentul a devenit un simbol al forței statului rus, iar o perturbare parțială a paradei ar putea avea un impact major asupra imaginii Kremlinului și ar întări percepția unei Rusii aflate în declin.
Loviturile Ucrainei în adâncul teritoriului Rusiei sporesc presiunea asupra Kremlinului, determinându-l să adopte un stil tot mai rigid de luare a deciziilor, scrie The Telegraph. Recentele atacuri, inclusiv asupra unui imobil din Moscova aflat la câțiva kilometri de Kremlin, scot la iveală vulnerabilitatea zonelor bine protejate ale capitalei, constată același ziar. The Telegraph notează, în acest context, demiterea comandantului forțelor aerospațiale ruse, responsabil de apărarea antiaeriană. Publicația subliniază că loviturile ucrainene vizează infrastructura energetică, militară și logistică, inclusiv rafinării, afectând tot mai multe regiuni ale Federației Ruse.
Rusia își extinde rețeaua de recrutare a cetățenilor străini pentru războiul împotriva Ucrainei, atrăgând în special persoane din state africane sub pretextul ofertelor de muncă, scrie Foreign Policy. Publicația citează cazul unui cetățean kenyan care, după ce a acceptat un loc de muncă în Rusia, a ajuns în scurt timp la antrenamente militare și ulterior a murit pe teritoriul ocupat din Ucraina. Potrivit sursei, asupra sa au fost găsite documente ale altor cetățeni kenyeni, ceea ce sugerează un posibil tipar de recrutare similar. Serviciile de informații ucrainene estimează că Moscova ar putea încerca să atragă cel puțin 18.500 de combatanți străini în 2026, din Asia, Africa, Orientul Mijlociu și America Latină, remarcă Foreign Policy. Deși ponderea străinilor rămâne relativ mică, rolul acestora crește pe fondul pierderilor semnificative suferite de forțele ruse, estimate de analiști la aproximativ 1,3 milioane de persoane, consemnează Foreign Policy.
Președintele SUA Donald Trump a declarat într-un interviu pentru Salem News Channel că îl apreciază pe Volodymyr Zelenskyy, dar îl consideră totodată „un tip viclean”, amintind și disputa din Biroul Oval din februarie anul trecut, pe care a numit-o drept momentul definitoriu al relației lor. Trump a afirmat că liderul ucrainean a avut o atitudine „puțin agresivă” în timpul întâlnirii de la Casa Albă și a adăugat că preferă să vândă în continuare arme țărilor NATO, care decid ulterior distribuirea acestora.
Decizia SUA de a retrage o parte a trupelor din Germania pune sub semnul întrebării planurile de apărare a Europei, inclusiv desfășurarea rachetelor de croazieră Tomahawk, considerate esențiale pentru descurajarea Rusiei, relatează Politico. Potrivit publicației, retragerea vizează unități specializate care urmau să opereze aceste sisteme, creând un gol în capacitatea de apărare a NATO. Oficiali germani citați de Politico avertizează că lipsa unor arme cu rază similară lasă Europa vulnerabilă, în timp ce rachetele Tomahawk ar fi permis lovituri la distanțe de până la 1.600 km. În acest context, Berlinul analizează alternative precum modernizarea sistemelor proprii, achiziții din SUA sau dezvoltarea unui proiect european, însă experții subliniază că niciuna nu oferă soluții rapide.
Publicațiile internaționale transmit că Armenia și Uniunea Europeană au semnat la reuniunea de marți de la Erevan un acord de parteneriat pentru infrastructura de transport, menit să consolideze legăturile economice și cooperarea în domeniul securității. Associated Press scrie că acordul reflectă orientarea tot mai pronunțată a Armeniei către Occident și distanțarea de Rusia, relațiile dintre Erevan și Moscova deteriorându-se după conflictul din Karabah și acuzațiile privind rolul insuficient al forțelor ruse de menținere a păcii. Liderii europeni au declarat că UE este pregătită să investească până la 2,5 miliarde de euro în proiecte de infrastructură, energie și conectivitate digitală, pentru a transforma Armenia într-un nod regional de dezvoltare. Vacuumul creat după retragerea Rusiei din regiune a fost umplut nu de Statele Unite, ci de Uniunea Europeană, iar summitul a fost interpretat ca un pas suplimentar în apropierea Armeniei de UE, constată Associated Press. Summitul de la Erevan a avut loc cu o lună înaintea alegerilor parlamentare din Armenia, scrutin decisiv pentru orientarea externă a țării, al cărei Parlament a adoptat în 2025 o lege care vizează aderarea la Uniunea Europeană, conchide agenția de presă.
Comisia Europeană a cerut administrației de la Washington să revină rapid la tarifele stabilite prin acordul comercial UE–SUA din iulie 2025, relatează Bloomberg. Mesajul a fost transmis de comisarul european pentru comerț Maroš Šefčovič în cadrul unei întâlniri cu reprezentantul comercial al SUA, notează agenția de presă. Bruxellesul a subliniat necesitatea menținerii acordului și a avertizat asupra unor posibile măsuri de răspuns, în contextul anunțului lui Donald Trump privind majorarea tarifelor pentru automobilele europene la 25%. Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a respins aceste amenințări și a cerut respectarea înțelegerii comerciale existente, remarcă Bloomberg.
Ministrul finanțelor din Lituania, Kristupas Vaitiekūnas, a cerut Uniunii Europene să continue negocierile cu Statele Unite, pregătind în același timp măsuri de răspuns la noile amenințări privind tarifele anunțate de președintele american Donald Trump, transmite LRT. Oficialul a declarat, citat de radiodifuzorul public de la Vilnius, că UE trebuie să ia în calcul faptul că astfel de tensiuni vor continua pe durata mandatului lui Trump. El a subliniat necesitatea găsirii unor contramăsuri și a menținerii dialogului cu Washingtonul. Potrivit acordului comercial încheiat anterior, tarifele pentru automobile între UE și SUA erau stabilite la 15%, relevă LRT.
Președintele SUA Donald Trump a anunțat suspendarea noii operațiuni militare de deblocare a rutei de tranzit prin Strâmtoarea Ormuz pentru navele comerciale, scrie The Washington Post. Potrivit ziarului american, decizia a oprit o misiune abia începută, în condițiile în care peste 1.500 de nave așteaptă să traverseze această cale maritimă blocată de Iran. Liderul de la Casa Albă a precizat că operațiunile militare vor fi suspendate temporar pentru a permite avansarea negocierilor și semnarea unui posibil acord de pace, mai scrie The Washington Post.
