Cât costă reintegrarea R. Moldova? Chișinăul mizează pe sprijin european pentru fond de convergență aprobat de Parlament
Malul drept al Nistrului devine tot mai atractiv pentru locuitorii din regiunea transnistreană, pe măsură ce modelul economic al așa-zisei administrații de la Tiraspol, bazat pe „resurse energetice gratuite”, se epuizează. Deși situația din regiune este complicată, Chișinăul a devenit deja o destinație esențială pentru muncă, educație și servicii medicale, pregătind, în paralel, unificarea fiscală totală a celor două maluri până în anul 2030, afirmă vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri.
Potrivit oficialului, atractivitatea malului drept nu mai este doar o proiecție politică, ci o realitate susținută de date concrete, în condițiile în care procesul de modernizare susținut de Uniunea Europeană (UE) a creat beneficii tangibile pentru cetățenii din stânga Nistrului.
„Faptul că Republica Moldova, prin aplicarea reformelor susținute de Uniunea Europeană, devine o țară tot mai atractivă pentru cetățeni, indiferent unde ar locui - în stânga sau în dreapta Nistrului, este vizibil și avem și date concrete. În fiecare zi, peste 25.000 de cetățeni din stânga Nistrului vin la muncă la Chișinău sau în alte localități din Republica Moldova, la tratament, la educație. Deci, am devenit deja un pol de atracție pentru cetățenii noștri și acest lucru va continua. Atâta timp cât Republica Moldova va promova obiectivul strategic de integrare europeană, vor apărea și beneficii tot mai multe și mai multe pentru cetățenii noștri. (...) Anul trecut, în sistemul de asigurări medicale din R. Moldova au fost incluși 75.000 de locuitori din stânga Nistrului. Deci este un număr mare, dacă raportăm la numărul locuitorilor care locuiesc în general în regiune. Estimările noastre spun 350.000”, a declarat Valeriu Chiveri, într-un interviu oferit, pe 9 mai, Agenției Agerpres de la București.
Pentru a accelera coeziunea economică, Parlamentul a votat recent crearea unui fond de convergență și a exclus facilitățile fiscale de care au beneficiat agenții economici din stânga Nistrului.
„Acest proces va fi unul treptat, începând cu 1 iulie 2026. Vor fi aplicate taxe pentru valoare adăugată și accize la bunurile accizabile. Este vorba despre alcool, despre produse de tutun și bunuri de lux. Gradual, va fi extins și întreg regimul fiscal va fi unificat la 1 ianuarie 2030. Din aceste fonduri, va fi creat și fondul de convergență. Mecanismul urmează să fie elaborat până la 1 august 2026 și intenționăm să utilizăm aceste fonduri acumulate pentru proiecte sociale și de infrastructură din regiunea transnistreană. Vom lucra activ și cu partenerii noștri. Dorim ca acest fond să fie completat și cu anumite contribuții din partea Uniunii Europene, ca organizație, dar și a statelor membrilor și a partenerilor. Dorim ca, prin acest fond, să creăm condiții care ar ridica nivelul de trai din partea stânga a Nistrului, în special pentru păturile vulnerabile, și ar egala, într-o oarecare măsură, veniturile cu cele pe care le au cetățenii Republicii Moldova care locuiesc pe malul drept”, a punctat Valeriu Chiveri.
Integrarea europeană și reintegrarea, două procese cu viteze diferite
Oficialul de la Chișinău a insistat pe o distincție clară între aderarea R. Moldova la UE și soluționarea conflictului transnistrean.
Deși Chișinăul își dorește să adere la blocul comunitar ca stat integru, realitățile de pe teren impun abordări paralele.
„Ne dorim ca Republica Moldova să devină parte a UE ca o țară integră. În același timp, înțelegem că aceste două procese, integrarea europeană, pe de o parte, și reintegrarea țării, sunt două procese distincte, paralele, cu calendar și viteze diferite. De ce spun acest lucru? Integrarea în UE este un proces la fel de complex, dar avem un calendar foarte clar, practic, pe zi, ce trebuie să facem, cum facem, cine face. În cazul reintegrării țării, lucrurile sunt mai complicate. Nu totul depinde de eforturile noastre, de eforturile Guvernului de la Chișinău. Sunt factori externi foarte importanți care afectează acest proces”, a explicat vicepremierul.
Mai exact, Valeriu Chiveri s-a referit la prezența ilegală a forțelor militare ruse pe teritoriul țării, precum și la situația geopolitică regională, marcată de războiul din Ucraina: „Garanțiile de securitate care sunt în discuții în Ucraina la fel vor afecta felul în care și cum va fi gestionată această problemă”.
Potrivit vicepremierului pentru Reintegrare, regimul de la Tiraspol este controlat de Federația Rusă - o piedică în procesul de reunificare a celor două maluri ale Nistrului.
„Trebuie să ținem cont de faptul că regimul de la Tiraspol acționează în tandem cu Rusia, trebuie să o spunem foarte clar. Rusia are o influență mare asupra regiunii, inclusiv prin prezența militară ilegală, prin mesajul și sprijinul politic, dar și prin sprijinul economic și, în special, cel energetic. Din aceste motive, credem că și poziția intransigentă a Tiraspolului este dictată în primul rând de acest sprijin”, a adăugat oficialul de la Chișinău.
Deși costurile reintegrării sunt substanțiale și greu de estimat cu precizie în acest moment, autoritățile de la Chișinău au primit semnale pozitive de la partenerii europeni pentru un eventual suport financiar.
„Este foarte greu de făcut niște estimări foarte clare. Sunt estimări aproximative. N-aș dori acum să vin cu cifre pentru a nu atrage speculații și discuții inutile la acest subiect, dar trebuie să recunoaștem că reintegrarea costă. Atunci când am gândit fondul de convergență, ne-am gândit și la faptul că o parte din sursele necesare pentru o reintegrare vor veni din acest fond, inclusiv cu contribuția partenerilor europeni”, a spus Valeriu Chiveri, adăugând că „lucrurile au fost discutate și ne bucurăm că partenerii europeni au perceput sau au primit cu înțelegere aceste solicitări”.
CITIȚI ȘI:
