INTERVIU | Ambasadoarea Croației, la Moldova 1: „Schimbul de experiență dintre țările noastre poate fi foarte util pentru parcursul european”
Amenințările hibride sunt o provocare cu care se confruntă astăzi multe state, iar Croația este pregătită să ajute Republica Moldova prin „schimb de experiență, contacte bilaterale și împărtășirea bunelor practici”, a declarat ambasadoarea Republicii Croația în R. Moldova, cu reședința la București, Marija Kapitanović, într-un interviu oferit în exclusivitate postului Moldova 1.
Parcursul și dimensiunile similare ale celor două țări fac din experiența croată un exemplu pentru R. Moldova, care demonstrează că voința politică poate transforma o țară afectată de război într-un stat prosper, membru al Uniunii Europene (UE), a declarat diplomata.
„Schimbul de experiență dintre țările noastre poate fi foarte util pentru parcursul european. Desigur, suntem două țări cu dimensiuni relativ similare. Ceea ce vreau să subliniez este că, de exemplu, Croația a ratat marele val de extindere pentru că am avut un război. A trebuit să gestionăm, în paralel, reconstrucția postbelică și procesul de integrare europeană. Din perspectiva Croației, a fost un drum destul de dificil, dar care a meritat efortul”, a punctat Marija Kapitanović, la Moldova 1.
Ambasadoarea a accentuat faptul că drumul spre Bruxelles implică depășirea unor blocaje istorice în justiție și adaptarea sectoarelor economice la standarde înalte. Pregătirea din perioada de preaderare este un exercițiu pentru gestionarea eficientă a resurselor financiare masive ce urmează după obținerea statutului de membru.
„Un lucru foarte important a fost existența unor instituții capabile să implementeze toate aceste reforme dificile, uneori greu de explicat cetățenilor obișnuiți. (...) La momentul aderării Croației, fondurile europene nu erau atât de consistente ca astăzi, însă ne-au ajutat mult și au reprezentat un bun exercițiu pentru gestionarea fondurilor mult mai mari pe care le-am primit după aderarea la UE. În ceea ce privește dificultățile și provocările, cu siguranță domeniul statului de drept, justiția și numărul mare de dosare restante în instanțe au reprezentat probleme care trebuiau soluționate. Desigur, au existat și numeroase reforme economice și sectoriale precum agricultura. Au fost necesare multe adaptări în domeniul fitosanitar, veterinar și al siguranței alimentare”, a menționat Marija Kapitanović.
Fondurile europene au impulsionat economia
Diplomata a oferit exemple despre modul în care fondurile europene au revitalizat zonele rurale din țara sa, transformând turismul dintr-o activitate sezonieră într-un adevărat motor economic național.
„Mulți oameni au putut folosi bani europeni pentru a construi mici afaceri agroturistice, pensiuni cu piscine. Acest lucru a contribuit la dezvoltarea turismului continental, în interiorul țării. Un alt exemplu sunt proiectele importante de infrastructură. Nu cu mult timp în urmă, Croația a construit un pod important cu ajutorul fondurilor europene, care a conectat peninsula croată cu partea continentală a țării”, a exemplificat ambasadoarea.
Succesul economic al Croației demonstrează că reformele administrative, oricât de dificile ar părea, au ca obiectiv final bunăstarea fiecărui cetățean, iar schimbările structurale reprezintă, în realitate, temelia unei vieți mai bune și mai prospere.
„Nivelul de trai s-a îmbunătățit, cu siguranță. Pentru cetățenii obișnuiți, acest lucru a contat foarte mult. În perioada de preaderare sunt multe reforme, însă multe dintre ele vizează instituțiile de nivel central. Ele sunt necesare”, a precizat diplomata.
Spațiul Schengen, energie verde și digitalizare
Intrarea Croației în spațiul Schengen în 2023 a reprezentat nu doar o facilitate de călătorie, ci și un mecanism de securitate la frontierele externe ale UE.
„Desigur, apartenența la Schengen facilitează și schimbul de informații între statele membre în ceea ce privește migrația ilegală. În cazul Croației, avem frontieră cu Muntenegru, Bosnia și Herțegovina și Serbia, care nu sunt membre UE. În acest context, Schengen ajută la schimbul de informații privind traficul ilegal și alte activități ilegale la frontieră”, a precizat Marija Kapitanović.
În interviul oferit postului public de televiziune, ambasadoarea a ținut să evidențieze și potențialul de creștere a schimburilor comerciale, care au atins deja 80 de milioane de dolari în 2025. Sectoarele de viitor, precum energiile regenerabile și digitalizarea sănătății, reprezintă domeniile pe care investitorii croați le explorează deja în R. Moldova.
„Este încurajator faptul că unele companii activează în Moldova de mai multe decenii. Asta înseamnă că mediul și contextul sunt favorabile. Cu siguranță, sectorul energetic și energiile regenerabile, precum energia solară și eoliană, reprezintă domenii importante. Croația a făcut progrese semnificative aici. Sectorul digitalizării este un alt domeniu în care Croația poate oferi experiență, mai ales în ceea ce privește instituțiile financiare și sistemul de sănătate. Desigur, și agricultura este un sector unde putem găsi interese comune pentru dezvoltare. Nu în ultimul rând, sectorul turismului”, a conchis Marija Kapitanović.
CITIȚI ȘI:
