Revista presei internaționale | Atacuri între Rusia și Ucraina pe fondul semnalelor de încheiere a războiului; Trump în China: negocieri cu miză globală
Presa internațională relatează despre reluarea atacurilor aeriene reciproce dintre Rusia și Ucraina după expirarea armistițiului mediat de SUA. Mai multe publicații analizează evoluțiile politice ale conflictului și mesajele privind posibile negocieri de pace. În paralel, atenția presei străine este concentrată asupra vizitei președintelui american Donald Trump în China și asupra tensiunilor din dosarul iranian.
BBC informează despre noi atacuri aeriene reciproce între Rusia și Ucraina, lansate pentru a doua noapte la rând după încheierea armistițiului de trei zile mediat de Statele Unite. Potrivit serviciului britanic de presă, Rusia a continuat să lovească infrastructura civilă a Ucrainei, inclusiv blocuri de locuințe, făcând cel puțin șase morți în regiunea Dnepropetrovsk. Forțele ucrainene au continuat, la rândul lor, să atace cu drone infrastructura industrială și energetică a Rusiei, provocând incendii la întreprinderi din regiunile Iaroslavl, Krasnodar și Rostov. BBC îl citează pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a amintit aseară avertismentul transmis mai devreme Rusiei că Ucraina va răspunde atacurilor rusești dacă Moscova va respinge propunerea de prelungire a armistițiului convenit anterior pentru perioada 9–11 mai.
Foreign Policy scrie că, în pofida zvonurilor tot mai frecvente despre slăbirea puterii lui Vladimir Putin, nu există semne clare ale unei rupturi serioase în interiorul regimului de la Kremlin. Publicația amintește că liderul rus, fost ofițer KGB și ex-director al FSB, a construit în peste două decenii un sistem bazat pe supraveghere, controlul elitelor și eliminarea oricăror centre independente de putere. Potrivit revistei, arestările, anchetele și zvonurile privind nemulțumirile din cercurile puterii pot fi folosite chiar de serviciile ruse pentru a justifica noi represalii împotriva societății și elitelor, precum și pentru consolidarea concomitentă a regimului.
Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că sfârșitul războiului din Ucraina „este foarte aproape”, relatează Reuters. Agenția de presă observă că afirmația seamănă cu declarațiile recente ale președintelui rus Vladimir Putin despre o posibilă „încheiere” a conflictului. Reuters subliniază că Trump a respins existența unei înțelegeri cu Putin privind cedarea integrală de către Ucraina a regiunilor Donețk și Lugansk, contrazicând astfel pozițiile exprimate în repetate rânduri de oficialii ruși, potrivit cărora controlul asupra întregului Donbas este o condiție pentru încetarea războiului.
Ministrul ucrainean de externe Andrii Sîbiha afirmă, citat de Eurointegration, că Europa trebuie să se implice activ în negocierile pentru încheierea războiului ruso-ucrainean, în coordonare cu Statele Unite, subliniind că fără Washington nu este posibil un acord de pace. Sîbiha propune implicarea europeană ca mediator pentru un posibil „armistițiu privind aeroporturile” cu Rusia. El a reiterat că Ucraina nu va accepta cedări teritoriale, considerând linia actuală a frontului drept bază a oricărui acord. Potrivit șefului diplomației de la Kiev, o încetare permanentă a focului ar putea deschide calea unor negocieri de pace mai ample.
The New York Times scrie că Rusia a început să lovească în mod deliberat obiective ale unor mari companii americane din Ucraina, în timp ce administrația Donald Trump a avut o reacție rezervată la aceste atacuri. Conform calculelor publicației, în contextul unei campanii mai largi care vizează slăbirea economiei ucrainene și descurajarea investițiilor americane, Rusia a atacat în ultimul an infrastructura unor companii precum Coca-Cola, Boeing, Cargill, Mondelez și Philip Morris. Mai mulți oficiali și reprezentanți ai mediului de afaceri susțin, citați de The New York Times, că atacurile au rolul de a descuraja investițiile străine, în timp ce unele companii au evitat să le facă publice din motive economice și de imagine. Deși unele lovituri au afectat direct facilități industriale importante, reacția Washingtonului a rămas rezervată, iar autoritățile ucrainene au comunicat doar selectiv astfel de incidente pentru a nu descuraja investițiile, mai scrie The New York Times.
SUA și Ucraina au elaborat un proiect de memorandum pentru un posibil acord de apărare, care ar permite exportul de tehnologii militare ucrainene către SUA și producția comună de drone, dezvăluie sursele CBS News. Potrivit acestora, documentul reprezintă un prim pas spre o cooperare extinsă în domeniul industriei de apărare. Inițiativa vizează valorificarea experienței Ucrainei în dezvoltarea dronelor în contextul războiului cu Rusia, inclusiv prin producție în parteneriat cu companii americane, remarcă aceleași surse. Potrivit estimărilor oficiale, Ucraina își extinde rapid capacitățile de producție militară, dar are nevoie de finanțare externă semnificativă pentru a-și atinge potențialul, detaliază CBS News.
Mai multe publicații analizează vizita de trei zile a președintelui american Donald Trump în China, pe care a amânat-o de câteva ori din cauza conflictului prelungit al Statelor Unite cu Iranul. Bloomberg subliniază că e prima vizită a unui lider american în China din ultimul deceniu, Trump urmând să se întâlnească cu liderul de la Beijing Xi Jinping. Potrivit agenției de presă, summitul oferă celor doi președinți ocazia de a relansa dialogul bilateral privind comerțul, tehnologiile și alte dispute dintre cele mai mari economii ale lumii. Bloomberg notează că printre subiectele sensibile se numără relațiile Chinei cu Iranul, în contextul conflictului americano-israelian cu Teheranul și al presiunilor asupra lui Trump pentru reducerea tensiunilor care au afectat piața energetică globală. În plus, Washingtonul și Beijingul ar putea încerca să prelungească armistițiul comercial convenit anterior și să anunțe noi acorduri economice, inclusiv posibile achiziții chineze de avioane Boeing, mai scrie Bloomberg.
The Guardian atrage atenția că secretarul de stat american Marco Rubio merge în China alături de președintele Donald Trump, în pofida sancțiunilor impuse de Beijing împotriva sa. Potrivit publicației, autoritățile chineze ar fi modificat transcrierea numelui lui Rubio în limba chineză pentru a ocoli restricțiile existente, sancțiunile fiind aplicate anterior pe baza vechii ortografieri. Diplomați citați de The Guardian susțin că această schimbare ar permite, cel puțin formal, evitarea interdicției de intrare asociate numelui anterior. Ziarul amintește că Rubio a fost sancționat de China pentru pozițiile sale critice din perioada în care era senator, inclusiv privind drepturile omului, situația uigurilor și politica Beijingului față de Taiwan.
Agenția iraniană Fars relatează că Teheranul a transmis administrației de la Washington cinci condiții preliminare pentru reluarea negocierilor dintre cele două părți. Potrivit sursei, Iranul cere încetarea conflictelor din regiune, inclusiv în Liban, ridicarea sancțiunilor, deblocarea activelor iraniene, despăgubiri pentru pierderile provocate de război și recunoașterea suveranității sale asupra strâmtorii Ormuz. Teheranul consideră că aceste cerințe reprezintă garanții minime pentru restabilirea încrederii și susține că, fără aplicarea lor practică, nu vor putea începe noi negocieri cu SUA. Sursele citate de Fars afirmă totodată că propunerile americane privind limitarea programului nuclear iranian ar fi fost formulate exclusiv în interesul Washingtonului și urmăresc obținerea prin negocieri a unor obiective care nu au fost atinse prin presiuni militare.
CNN relatează, citând surse apropiate administrației americane, că președintele Donald Trump este tot mai nemulțumit de modul în care Iranul gestionează negocierile privind oprirea conflictului. Trump și-ar fi pierdut răbdarea din cauza menținerii blocadei în strâmtoarea Ormuz și a diviziunilor din conducerea iraniană, considerate un obstacol pentru concesii în dosarul nuclear. CNN mai scrie că răspunsul recent al Teheranului, calificat de Trump drept „absolut inacceptabil” și „stupid”, a alimentat îndoieli în rândul oficialilor americani privind disponibilitatea Iranului de a negocia serios. În interiorul administrației există opinii divergente, unele cercuri susținând intensificarea presiunii militare asupra Iranului, în timp ce altele insistă asupra continuării demersurilor diplomatice, conchide CNN.
NBC News informează, citând doi oficiali americani, că armata SUA ia în calcul redenumirea conflictului cu Iranul în operațiunea „Sledgehammer” („Barosul”), în eventualitatea reluării ostilităților la ordinul președintelui Donald Trump. Potrivit postului american de televiziune, această schimbare ar reflecta o posibilă reconfigurare juridică și politică a campaniei militare, în contextul discuțiilor privind respectarea termenelor impuse de legislația americană pentru autorizarea acțiunilor militare. NBC News notează că actuala operațiune „Epic Fury” este considerată de Pentagon încă activă, deși luptele principale au fost suspendate în urma unui armistițiu convenit în aprilie. Oficialii citați de aceeași sursă susțin că o eventuală nouă campanie ar beneficia de o capacitate militară mai mare decât la începutul operațiunii inițiale, inclusiv prin consolidarea forțelor navale și aeriene din regiune.
Defense News informează, citând oficiali ai Pentagonului, că operațiunea militară a SUA împotriva Iranului a costat deja bugetul american aproximativ 29 de miliarde de dolari. Din această sumă, aproximativ 25 de miliarde de dolari ar fi fost cheltuite direct pe armament și desfășurarea acțiunilor militare, inclusiv muniții, rachete și echipamente. Reprezentanții Pentagonului au precizat că estimările sunt în continuă revizuire și includ costurile de reparație și înlocuire a tehnicii militare. În paralel, bilanțul pierderilor umane de la începutul campaniei militare împotriva Iranului indică 13 soldați americani uciși și 365 răniți, majoritatea din forțele terestre și navale.
Decizia președintelui SUA Donald Trump de a retrage 5.000 de militari americani din Germania nu a modificat semnificativ poziția aliaților europeni în privința războiului cu Iranul, constată The Hill. În timp ce Washingtonul spera la o implicare mai activă a Europei în operațiuni precum securizarea Strâmtorii Ormuz, statele europene își mențin prioritatea de a-și consolida autonomia de apărare și capacitățile militare proprii, notează publicația. Deși măsura a generat tensiuni politice în interiorul NATO și critici din partea unor oficiali americani, inclusiv în Congres, analiștii intervievați de The Hill consideră că Europa va continua să reducă dependența de SUA și să-și accelereze reînarmarea, în contextul percepției unei implicări americane tot mai imprevizibile.
