Revista presei internaționale | Războiul ruso-ucrainean revine pe teritoriul statului agresor; După vizita lui Trump la Beijing, Putin merge după ajutor în China
Presa internațională relatează despre intensificarea atacurilor reciproce dintre Rusia și Ucraina și despre semnele unei schimbări de dinamică pe front după eșecul recentului armistițiu temporar. Mai multe publicații descriu divergențele tot mai vizibile dintre Uniunea Europeană și Statele Unite, cauzate de politica externă a administrației de la Washington. Riscul unei noi escaladări a confruntării dintre Statele Unite și Iran se numără printre alte teme abordate de presa străină.
Peste 120 de drone ucrainene au atacat în noaptea de 17 mai Moscova, iar televiziunile controlate de stat au încercat să ascundă amploarea atacului, relatează agenția independentă de presă Agenstvo. Potrivit acesteia, principalele posturi federale ruse au acordat doar aproximativ un minut subiectului, concentrându-se ulterior pe loviturile de răspuns ale Rusiei împotriva infrastructurii militare ucrainene. Agenstvo notează că atacul asupra Moscovei ar putea fi cel mai amplu de acest fel de la începutul războiului, în condițiile în care Ministerul rus al Apărării a anunțat interceptarea a peste 550 de drone, inclusiv în zona complexului tehnologic „Elma” din Zelenograd, unde activează companii din sectorul microelectronicii. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, citat de aceeași sursă, că atacurile asupra Moscovei reprezintă un răspuns la bombardamentele ruse asupra orașelor ucrainene și un semn că războiul revine pe teritoriul statului agresor.
Eșecul prelungirii armistițiului de scurtă durată din perioada 9–11 mai confirmă că războiul dintre Rusia și Ucraina este departe de a se încheia, constată The Economist. Publicația notează că, deși luptele rămân intense, dinamica frontului începe să se schimbe, în condițiile în care ofensiva rusă de primăvară s-a blocat, iar Rusia a înregistrat pentru prima dată din octombrie 2023 pierderi teritoriale. Potrivit estimărilor analizate de The Economist, între 280.000 și 518.000 de militari ruși au fost uciși de la începutul invaziei, iar numărul total al victimelor, inclusiv al celor răniți, ar putea ajunge la 1,5 milioane de persoane. Utilizarea pe scară largă a dronelor ucrainene complică tot mai mult logistica armatei ruse, în timp ce forțele ucrainene au reușit în ultimele luni să recupereze unele teritorii ocupate, remarcă The Economist.
The Moscow Times relatează despre dezbaterea din Europa privind posibile contacte cu Moscova, în contextul în care purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că liderii europeni interesați de dialog cu Vladimir Putin „îl pot contacta telefonic”. Potrivit acestuia, Moscova ar fi deschisă unei abordări pragmatice din partea Europei, în timp ce mai mulți oficiali europeni au poziții divergente privind reluarea negocierilor cu Rusia. The Moscow Times amintește că ministrul de externe al Estoniei a cerut intensificarea presiunii prin aplicarea unor noi sancțiuni împotriva Rusiei, afirmând că nu există în prezent condiții pentru negocieri de pace eficiente și invocând dificultățile economice și militare ale Rusiei. În același timp, oficiali ai Uniunii Europene recunosc că există discuții preliminare, dar Moscova nu dă semne că ar fi gata pentru negocieri reale de pace, menționează The Moscow Times.
Președintele rus Vladimir Putin îi pedepsește pe maghiarii din Ucraina pentru votul dat de cetățenii Ungariei la recentele alegeri parlamentare prin care l-au debarcat de la putere pe fostul premier Viktor Orban, scrie The Times. Potrivit publicației, loviturile masive lansate de Rusia asupra regiunii ucrainene Transcarpatia, considerată până acum una dintre cele mai sigure zone ale țării, au căpătat o semnificație politică pe fondul schimbării de guvern de la Budapesta. The Times notează că atacurile rusești asupra vestului Ucrainei, unde locuiește diaspora maghiară, s-au intensificat după învestirea noului premier al Ungariei, Péter Magyar, care l-a înlocuit pe prietenul lui Putin, Viktor Orbán. The Times amintește că relațiile dintre Ucraina și Ungaria au fost marcate în ultimii ani de disputele privind minoritatea maghiară din Transcarpatia, temă utilizată frecvent de Orbán în discursul său politic și electoral.
The New York Times notează că președintele Rusiei, Vladimir Putin, va merge în această săptămână în China pentru discuții cu liderul chinez Xi Jinping, la scurt timp după vizita președintelui american Donald Trump la Beijing. Kremlinul a anunțat că Putin urmărește cu atenție evoluțiile diplomatice și își dorește să discute cu Xi atât relațiile bilaterale, cât și principalele probleme internaționale, în cadrul unei vizite de două zile, remarcă The New York Times. Potrivit publicației, relațiile economice dintre Rusia și China sunt dezechilibrate, iar Moscova încearcă de ani de zile să obțină acorduri energetice mai avantajoase, în timp ce Beijingul evită dependența excesivă de un singur furnizor. În acest context, analiștii citați de The New York Times consideră că discuțiile dintre cei doi lideri pot fi dificile, dar oferă, în același timp, Rusiei oportunități suplimentare în actualul context internațional.
China, Rusia și Statele Unite încearcă să divizeze Uniunea Europeană deoarece blocul comunitar devine mult mai influent atunci când acționează unitar, a declarat șefa diplomației europene Kaja Kallas, citată de Politico. Potrivit oficialului, administrația președintelui american Donald Trump privește UE ca pe un rival geopolitic și aplică o strategie de dezbinare a statelor membre, încurajând relații bilaterale separate cu unele dintre ele. Kallas a avertizat că unele capitale europene încearcă să-și păstreze propriile canale de comunicare cu Washingtonul, ceea ce riscă să slăbească coeziunea blocului comunitar. În acest context, Politico remarcă faptul că tot mai mulți lideri europeni adoptă public poziții critice față de politica externă a administrației Trump, inclusiv din cauza divergențelor privind războiul din Orientul Mijlociu și relațiile transatlantice.
Președintele SUA, Donald Trump, își pierde tot mai mult răbdarea în negocierile de pace cu Iranul, iar Pentagonul a pregătit deja mai multe scenarii pentru eventuale noi lovituri militare, relatează CNN cu referire la surse apropiate administrației americane. Potrivit acestora, Trump s-a întâlnit sâmbătă cu principalii săi consilieri pentru securitate națională, inclusiv cu vicepreședintele J.D. Vance, secretarul de stat Marco Rubio și directorul CIA John Ratcliffe, pentru a discuta următorii pași în conflictul cu Teheranul. CNN notează că liderul de la Casa Albă este nemulțumit atât de ritmul negocierilor cu Iranul, cât și de continuarea blocării Strâmtorii Hormuz și efectele acesteia asupra prețurilor mondiale la petrol. Pentagonul a elaborat și planuri pentru lovituri asupra infrastructurii energetice iraniene, în timp ce conducerea de la Teheran nu dă semne că ar fi dispusă să accepte concesii, remarcă sursele postului CNN.
BBC informează că premierul Israelului, Benjamin Netanyahu, a avut o convorbire telefonică cu președintele SUA, Donald Trump, înaintea unei ședințe a cabinetului de securitate dedicată războiului cu Iranul, în cadrul căreia au fost discutate posibile evoluții ale conflictului și negocierile privind programul nuclear iranian. Potrivit serviciului britanic de presă, Trump i-a transmis lui Netanyahu că Iranul ar putea fi încă interesat de un acord, dar a avertizat că Statele Unite sunt pregătite să recurgă la acțiuni militare dure dacă Teheranul nu face concesii. Liderul american a spus că așteaptă o nouă propunere din partea Iranului, subliniind totodată că „timpul se scurge” și că reacția Washingtonului ar putea fi una mult mai dură în lipsa unui progres. În paralel, mai multe state din regiune, inclusiv Qatar și Pakistan, continuă eforturile de mediere diplomatică, în încercarea de a reduce tensiunile și de a susține reluarea negocierilor de pace, remarcă BBC.
Cuba a achiziționat peste 300 de drone militare din Rusia și Iran, pregătind scenarii privind utilizarea acestora împotriva navelor militare americane sau chiar a unor ținte de pe teritoriul SUA, dezvăluie Axios. Publicația face referire la surse din serviciile de informații de la Washington, potrivit cărora Cuba analizează tacticile folosite de Iran în confruntarea cu Statele Unite. Axios notează că până la 5.000 de cetățeni cubanezi ar fi luptat de partea Rusiei în războiul din Ucraina, iar experiența acestora ar fi contribuit la interesul armatei cubaneze pentru utilizarea dronelor în eventuale conflicte viitoare. În același timp, oficialii americani citați de publicație afirmă că Washingtonul nu consideră deocamdată Cuba o amenințare militară directă, însă urmărește cu atenție consolidarea cooperării dintre Havana, Moscova și Teheran pe fondul agravării tensiunilor dintre SUA și regimul cubanez.
Reuters relatează despre intenția liderului nord-coreean Kim Jong Un de a consolida capacitățile militare de la granița cu Coreea de Sud, în cadrul unui plan de transformare a acesteia într-o „fortăreață puternică”. Potrivit surselor citate de agenția de presă, Kim Jong Un a cerut în cadrul unei reuniuni cu comandanții armatei intensificarea instruirii și adaptarea forțelor la noile forme de război, cu accent pe consolidarea unităților din zona de frontieră și pe descurajarea unui eventual conflict. Reuters notează că aceste măsuri reflectă o repoziționare strategică a Phenianului, inclusiv în contextul lecțiilor învățate din războiul din Ucraina și din conflictele din Orientul Mijlociu, în special în privința dronelor și a războiului electronic. În același timp, presa sud-coreeană semnalează lucrări de fortificare a frontierei și schimbări doctrinare la nivelul regimului de la Phenian, inclusiv renunțarea la obiectivul reunificării peninsulei și redefinirea condițiilor de ripostă militară.
