Raport îngrijorător al Avocatului Poporului: Crește numărul deceselor violente și al dosarelor penale pentru abuzuri ale profesorilor
Republica Moldova continuă să înregistreze restanțe majore la capitolul drepturilor copilului, abaterile având un caracter repetitiv de la un an la altul. Principalele vulnerabilități semnalate, pe 20 mai, la audierile parlamentare, în baza sesizărilor recepționate de Avocatul Poporului pentru drepturile copilului în 2025, se referă la deficiențele privind protecția împotriva violenței, asigurarea dreptului la educație și la asistență socială, precum și garantarea dreptului la familie și la un proces echitabil în justiție.
Cazurile de moarte violentă, în creștere
Audierea Raportului anual privind respectarea drepturilor și libertăților omului în anul 2025, organizată pe platforma Comisiei drepturile omului și relații interetnice, a inclus și secțiunea dedicată drepturilor copilului.
În anul 2025, a fost înregistrată o evoluție alarmantă a cazurilor de moarte violentă în rândul copiilor, comparativ cu ultimii trei ani, a declarat Vasile Coroi, Avocatul Poporului pentru drepturile copilului.
„În toți anii analizați, principalul factor de risc letal pentru copii, în peste 50% din cazuri, îl reprezintă încălcarea regulilor de securitate a circulației rutiere. În ceea ce privește prevenirea suicidului în rândul copiilor, salut adoptarea instrucțiunii privind prevenția comportamentului suicidar în mediul școlar”, a comentat Avocatul Poporului.
În ultimii trei ani, au fost înregistrate 23 de cazuri de deces prin suicid, majoritatea victimelor fiind adolescenți cu vârsta de peste 14 ani.
Acces liber la droguri și țigări
O situație deosebit de alarmantă reprezintă circulația și utilizarea drogurilor în rândul copiilor.
„Fenomenul este unul îngrijorător, în special datorită faptului că datele statistice din ultimii trei ani indică o creștere a amplorii circuitului ilegal al drogurilor în R. Moldova, mai ales a infracțiunilor ce vizează drogurile sintetice și amestecurile de substanțe stupefiante”, a subliniat Vasile Coroi.
Potrivit Inspectoratului General al Poliției, în anul 2025 au fost înregistrate 1.301 infracțiuni legate de droguri, fiind vorba de o creștere de aproximativ 25.9% față de anul precedent.
Una dintre infracțiunile cele mai frecvente comise este circulația drogurilor fără scop de înstrăinare, înregistrându-se o creștere de 9.3% față de 2024. Circulația ilegală a drogurilor cu scop de înstrăinare are o creștere de peste 40% față de 2024.
De asemenea, a fost constatată o răspândire rapidă a consumului de țigări electronice în rândul copiilor și adolescenților. Fenomenul este alimentat de factori specifici produselor de acest tip: accesibilitatea ridicată, utilizarea facilă, prezentarea ca alternativă mai puțin nocivă, precum și atractivitatea tehnologică și senzorială, adică acele arome care maschează duritatea nicotinei.
Suplimentar, conform unui studiu național privind utilizarea țigărilor electronice în populația tânără, realizat pe un eșantion de 530 de elevi cu vârste cuprinse între 11 și 15 ani, se confirmă gravitatea situației: mai mult de o treime dintre elevi raportează utilizarea țigărilor electronice, iar inițierea apare chiar la 8-10 ani.
„În acest context, îmi exprim îngrijorarea față de amânarea repetată, pentru încă trei ani, deja pentru martie 2029 în loc de martie 2026, a intrării în vigoare a interdicției aromelor pentru produsele din tutun și produsele conexe, inclusiv țigările electronice”, a spus Vasile Coroi.
Cu veceuri în curtea școlii și fără rețele de canalizare
Infrastructura școlară continuă să prezinte o deficiență sistemică. În unele școli, în special din mediul rural, condițiile sanitare sunt precare. Deseori, grupurile sanitare nu sunt adaptate la nevoile copiilor cu dizabilități. Încă mai există școli cu veceuri în curte, neconectate la rețelele de apă și canalizare.
Alte provocări vizează rata de neșcolarizare și de abandon școlar în rândul copiilor de etnie romă, care continuă să fie una semnificativă. Suplimentar, se atestă o creștere a absenteismului nemotivat, în special în rândul copiilor din medii vulnerabile.
O provocare majoră continuă să rămână asigurarea dreptului la protecție a copiilor împotriva oricărei forme de violență în instituțiile de învățământ. În ultimii ani, a crescut numărul sesizărilor adresate organelor de drept în care au fost reclamate pretinse rele tratamente admise de către cadrele didactice în privința elevilor minori. În consecință, au fost dispuse mai multe anchete penale.
„Dacă, în 2022, au fost 19 sesizări, în urma cărora au fost pornite cinci cauze penale vizând șase minori, în 2025 am ajuns la 44 de sesizări, urmărirea penală fiind dispusă în 29 de cazuri vizând 29 de minori”, a comunicat Avocatul Poporului pentru drepturile copilului.
Mai puține infracțiuni față de anul 2024
În privința justiției prietenoase copiilor, delincvența juvenilă constituie 2.12% din totalul infracțiunilor înregistrate în perioada de raportare. Indicatorii relevă o diminuare a acestui fenomen atât sub aspectul numărului de cazuri penale, cât și al numărului de minori implicați.
Astfel, în 2025 au fost documentate 428 de cauze penale (493 în 2024), comise de 580 de adolescenți cu vârste cuprinse între 16 și 17 ani (802 adolescenți în 2024).
Drepturile copiilor în regiunea transnistreană
În ceea ce privește respectarea drepturilor copiilor în regiunea transnistreană, raportul a evidențiat riscul de traficare prin așa-numitele adopții ale minorilor rămași fără ocrotire părintească.
De asemenea, sunt menționate provocările cu care se confruntă școlile cu predare în limba română, nereturnarea sediilor proprii, luarea în evidență a tinerilor și riscul de înrolare în așa-numita armată locală, precum și limitarea libertății de mișcare și hărțuirea sistematică.
O problemă veche, dar reflectată mai recent în raportul anual, reprezintă ideologizarea, îndoctrinarea, radicalizarea și militarizarea copiilor în instituțiile de învățământ din regiune.
Maha Damaj, Reprezentantă de Țară UNICEF în Republica Moldova, a salutat conținutul raportului prezentat de Vasile Coroi.
„Documentul este bazat pe dovezi, care oferă o imagine clară și credibilă a situației din Republica Moldova și a domeniilor în care sunt necesare eforturi suplimentare. Raportul aduce în prim-plan experiențele trăite de copii, asigurându-se că vocile lor informează discuțiile de politici la cel mai înalt nivel. Informațiile prezentate transmit un mesaj echilibrat, dar urgent - deși R. Moldova a făcut progrese importante, mulți copii sunt în continuare lăsați în urmă”, a punctat Maha Damaj.
CITIȚI ȘI:
