Revista presei internaționale | China se opune din nou celui mai important proiect energetic solicitat de Moscova
Presa internațională trage primele concluzii privind rezultatele vizitei președintelui Rusiei la Beijing, unde a încercat fără succes să obțină un acord final pentru construcția gazoductului „Puterea Siberiei-2”. Mai multe publicații remarcă decizia unui tribunal din Kazahstan luată împotriva companiei ruse Gazprom, obligând-o să achite despăgubiri Ucrainei. Amenințările privind extinderea războiului ruso-ucrainean cu ajutorul Belarusului se numără printre alte teme abordate de presa străină.
În timpul vizitei sale la Beijing, președintele rus Vladimir Putin nu a reușit să obțină acordul final al Chinei pentru construcția gazoductului „Puterea Siberiei-2”, considerat de Moscova un proiect energetic strategic după pierderea pieței europene, scrie The Washington Post. Publicația notează că, deși proiectul ar urma să permită exportul anual a 50 de miliarde de metri cubi de gaz către China, președintele acesteia evită în continuare să aprobe acordurile finale, profitând de dependența tot mai mare a Rusiei de cooperarea economică și tehnologică cu Beijingul. După negocieri, Kremlinul a recunoscut că nu există încă termene concrete pentru lansarea proiectului, anunțând că părțile au ajuns doar la o „înțelegere generală” privind parametrii principali, remarcă The Washington Post. Publicația subliniază totodată că, în pofida declarațiilor comune împotriva „hegemoniei unilaterale” a Statelor Unite și a sprijinului diplomatic oferit poziției Rusiei privind războiul din Ucraina, Beijingul continuă să mențină o relație pragmatică cu Moscova, evitând o asociere deplină cu interesele Kremlinului.
Vizita președintelui rus Vladimir Putin la Beijing nu a adus rezultate majore pentru Moscova, în pofida așteptărilor legate de proiectul gazoductului „Puterea Siberiei-2”, transmite Radio Free Europe. Potrivit sursei, în urma întrevederii cu liderul chinez Xi Jinping, cele două părți au anunțat doar prelungirea Tratatului de prietenie și bună vecinătate, fără progrese concrete privind noul proiect energetic. Radio Free Europe notează că, în spațiul public rus, vizita a fost percepută ca o demonstrație a dependenței tot mai mari a Moscovei de Beijing, pe fondul izolării internaționale și al problemelor economice provocate de războiul din Ucraina. Mai mulți comentatori citați de publicație susțin că Rusia riscă să devină un partener subordonat Chinei, pierzându-și treptat statutul de putere globală independentă.
În cadrul întrevederii de la Beijing, președintele chinez Xi Jinping și liderul rus Vladimir Putin au discutat despre necesitatea încetării conflictului din Orientul Mijlociu, evitând însă tema războiului din Ucraina, observă Euronews. Potrivit postului paneuropean de televiziune, Xi Jinping a criticat „hegemonia unilaterală” și a pledat pentru consolidarea unui „consens internațional” privind reducerea tensiunilor și soluționarea pașnică a conflictelor. Totodată, liderii celor două state au subliniat importanța cooperării ruso-chineze într-un context internațional tensionat și au susținut ideea construirii unei „ordini mondiale mai echitabile”, remarcă Euronews.
Un tribunal din Kazahstan a autorizat executarea silită a companiei ruse „Gazprom” pentru recuperarea a 1,4 miliarde de dolari în favoarea companiei „Naftogaz Ucraina”, în baza unei decizii a arbitrajului internațional, transmite UNIAN. Potrivit agenției de presă, aceasta este prima hotărâre publică pronunțată într-o jurisdicție străină care permite aplicarea forțată a deciziei arbitrale împotriva monopolului rus al gazelor. UNIAN amintește că, în martie 2026, Curtea Supremă Federală a Elveției a respins definitiv apelul „Gazpromului”, menținând obligația companiei ruse de a achita datoria pentru serviciile de tranzit al gazelor prin Ucraina, inclusiv dobânzile și cheltuielile de judecată. Litigiul a fost inițiat de „Naftogaz” în 2022, după ce „Gazprom” a refuzat să achite integral serviciile de transport al gazelor, încălcând prevederile contractului semnat între cele două părți în 2019, relevă UNIAN.
Ucraina are dreptul deplin de a-și apăra suveranitatea și integritatea teritorială împotriva agresiunii ruse prin toate mijloacele disponibile, a declarat, citat de Clash Report, premierul Ungariei, Peter Magyar, în cadrul unei întrevederi cu omologul său polonez Donald Tusk. Premierul maghiar a amintit că independența și frontierele Ucrainei au fost garantate prin acorduri internaționale, inclusiv prin Memorandumul de la Budapesta din 1994. Peter Magyar a cerut comunității internaționale să depună eforturi pentru obținerea unei păci juste și durabile, afirmând că războiul a provocat pierderi umane uriașe și că sunt necesare garanții reale de securitate pentru Ucraina, notează Clash Report. Totodată, premierul maghiar a anunțat că Budapesta ar putea susține deschiderea primului capitol al negocierilor de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană după soluționarea problemelor legate de minoritatea maghiară din Transcarpatia, precizează publicația.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că Alianța monitorizează exercițiile nucleare comune desfășurate de Rusia și Belarus, avertizând că orice utilizare a armelor nucleare împotriva Ucrainei ar avea „consecințe devastatoare” pentru Rusia, relatează AFP. Agenția de presă notează că declarațiile au fost făcute înaintea reuniunii miniștrilor de externe ai statelor membre NATO desfășurate în Suedia, în contextul exercițiilor militare ruso-belaruse organizate între 19 și 21 mai. AFP precizează că la manevre participă zeci de mii de militari, fiind folosite sisteme de rachete și componente ale forțelor nucleare strategice ruse, iar autoritățile de la Minsk au anunțat că armata belarusă exersează împreună cu trupele ruse scenarii de lovituri nucleare.
Președintele Ucrainei, Volodymyr Zelenskyy, a declarat, citat de Eurointegration, că țara sa trebuie să intensifice coordonarea cu partenerii internaționali pentru sporirea presiunii asupra Belarusului. Potrivit publicației, Zelenski a avertizat că Rusia continuă să încerce implicarea Belarusului în extinderea războiului, inclusiv prin posibile operațiuni militare împotriva regiunilor nordice ale Ucrainei sau chiar împotriva unui stat membru al NATO. Liderul de la Kiev a subliniat că autoritățile de la Minsk trebuie să înțeleagă consecințele grave pe care le-ar avea o asemenea implicare în conflict, remarcă Eurointegration. Publicația mai precizează că, în paralel, Washingtonul exercită presiuni asupra Kievului pentru a convinge statele europene să reducă restricțiile privind exporturile de îngrășăminte belaruse, afectate de sancțiunile impuse Minskului. Țările europene din flancul estic al NATO se opun însă solicitărilor administrației SUA, care consideră că anularea sancțiunilor ar reduce dependența economică a Belarusului de Rusia, mai scrie Eurointegration.
Președintele rus Vladimir Putin încearcă să profite de scăderea popularității cancelarului german Friedrich Merz pentru a consolida influența forțelor proruse din Germania, constată Politico. Publicația notează că, pe fondul dificultăților economice și al slăbirii coaliției de guvernare de la Berlin, partidul de extremă dreapta „Alternativa pentru Germania” înregistrează o creștere puternică în sondaje înaintea alegerilor regionale din estul țării. Potrivit Politico, Kremlinul încearcă să amplifice nemulțumirile din societatea germană prin presiuni economice, campanii de influență și mesaje împotriva sprijinului acordat Ucrainei de guvernul german. Publicația remarcă faptul că propaganda rusă îl prezintă pe Merz ca pe un lider ineficient și acuză autoritățile de la Berlin că sacrifică interesele economice ale Germaniei prin refuzul reluării cooperării energetice cu Rusia.
Decizia premierului britanic Keir Starmer de a relaxa parțial sancțiunile împotriva Rusiei pentru a permite unele importuri de motorină și combustibil pentru aviație evidențiază vulnerabilitatea energetică a Marii Britanii, scrie The Telegraph. Ziarul dezvăluie că autoritățile de la Londra se tem de eventuale perturbări ale aprovizionării cu combustibil pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al riscurilor legate de blocarea Strâmtorii Ormuz. Potrivit The Telegraph, Marea Britanie dispune de rezerve limitate de combustibil și de o capacitate redusă de rafinare, după închiderea mai multor rafinării în ultimele decenii. Jurnaliștii publicației consideră că guvernul britanic ar trebui să își revizuiască politica energetică, inclusiv prin extinderea producției interne de petrol și gaze, pentru a reduce dependența de piețele externe într-un context internațional tot mai instabil.
