Curții de Conturi reclamă deficiențe majore și proiecte aprobate ilegal în procesul de planificare a investițiilor capitale
Dintr-un buget de 2.2 miliarde de lei destinat investițiilor capitale în 2025, aproape 500 de milioane nu au fost valorificate. Cauzele gestionării deficitare a proiectelor investiționale țin de nerespectarea cadrului normativ, lipsa specialiștilor și capacitatea redusă de planificare a acestora, relevă Curtea de Conturi într-un raport de audit privind executarea bugetului de stat pentru anul 2025.
Potrivit documentului, prezentat public pe 26 mai, în anul 2025 au fost alocați 2.2 miliarde de lei pentru implementarea a 64 de proiecte de investiții.
Pe parcursul anului trecut, au fost excluse 23 de proiecte în sumă de 497.2 milioane de lei, în timp ce alte 20 de proiecte, în sumă de 77.9 milioane de lei, au fost adăugate în planul bugetar.
„Acest fapt indică existența unor deficiențe în procesul de planificare a cheltuielilor privind investițiile capitale, generate de excluderea și modificarea unui număr semnificativ de proiecte. Totodată, 11 proiecte noi au fost acceptate spre finanțare fără a fi respectate prevederile legale. În consecință, a fost omisă etapa de examinare și determinare a eligibilității proiectelor de către grupul de lucru pentru investiții capitale publice al Ministerului Finanțelor, etapă de bază în procesul de includere a proiectelor noi în anexa la legea bugetară”, a declarat Olga Poiană, șefa Direcției Generale de Audit de la Curtea de Conturi.
Eficacitatea implementării proiectelor în cadrul autorităților administrației publice centrale a continuat să fie afectată de provocări precum capacitatea redusă de planificare, gestionare și executare, lipsa subdiviziunilor specializate în managementul eficient al investițiilor capitale, lipsa unităților de personal care posedă competențele necesare pentru planificarea eficientă a cheltuielilor bugetare și calitatea scăzută ori defectuoasă a studiilor de fezabilitate elaborate, au notat auditorii.
La Ministerul Finanțelor există o subdivizie care verifică tot pachetul de documente prin prisma respectării tuturor aspectelor legale, însă problema esențială apare la etapa de acordare a notelor, operațiune efectuată doar de această instituție, a explicat ministrul Andrian Gavriliță.
„Ținând cont de unele practici ale țărilor europene, determinarea eligibilității proiectelor se oprește odată cu screeningul documentului. Este un proces subiectiv, care nu conferă valoare adăugată. Toate proiectele care sunt evaluate sunt aprobate și incluse în sistem ca eligibile. Faptul că noi, subiectiv, punem note de la șapte la zece nu schimbă cu nimic prioritatea proiectelor”, a explicat ministrul.
În același timp, acesta a dat asigurări că astfel de „neînțelegeri” nu vor mai exista, întrucât a fost revizuită modalitatea de evaluare și determinare a eligibilității.
„Despre acest lucru ne-au semnalat Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional. Drept urmare, în luna decembrie 2025, am creat în fiecare minister câte o subdiviziune responsabilă, iar o persoană va fi responsabilă full-time doar de proiectele de investiții capitale. Ea se va ocupa de întreg procesul - de la etapa de pregătire a pachetului de documente, planificare și așa mai departe. Noi vom pune accent pe determinarea priorității proiectului – impactul asupra creșterii economice și pe analiza cost-beneficiu”, a conchis Gavriliță.
Deși instruirea noilor echipe de specialiști din ministere va fi un proces de durată, ministrul a subliniat că efortul va pune bazele unui sistem solid. Acest fundament va permite prioritizarea proiectelor de investiții bine structurate, pregătite imediat pentru finanțare.
CITIȚI ȘI:
