Albania, a doua țară candidată după Muntenegru, pregătită să înceapă închiderea capitolelor de aderare la UE
Albania a făcut un pas important în procesul de integrare europeană, în cadrul celei de-a opta Conferințe de aderare UE - Albania, desfășurate luni, 26 mai, la Bruxelles. Reuniunea a confirmat că țara a îndeplinit reperele intermediare pentru Clusterul 1 - Fundamentele. Această realizare deschide calea către o nouă etapă a negocierilor: posibilitatea de a închide efectiv capitolele individuale, un proces care, potrivit metodologiei revizuite în 2020, depinde direct de soliditatea reformelor aplicate în practică.
Delegația Uniunii Europene a fost condusă de Marilena Raouna, ministru adjunct pentru Afaceri Europene al Ciprului, care asigură în prezent președinția rotativă a Consiliului UE, cu participarea comisarului european pentru Extindere, Marta Kos. Albania a fost reprezentată de premierul Edi Rama.
„Albania profită de acest moment istoric în care extinderea este din nou o prioritate a Uniunii Europene, iar dacă există o țară care înțelege că această fereastră sau această oportunitate nu va rămâne deschisă pentru totdeauna, aceea este țara dumneavoastră, acționând pe baza acestei motivații, puteți avea succes”, a declarat Marta Kos.
Clusterul 1, Fundamentele, acoperă domeniile considerate de Uniunea Europeană drept fundamente ale statului de drept: funcționarea instituțiilor democratice, reforma administrației publice, Capitolul 23 - Justiție și drepturi fundamentale, Capitolul 24 - Justiție, libertate și securitate, precum și criteriile economice aferente Capitolelor 5 - Achiziții publice, 18 - Statistică și 32 - Control financiar.
Potrivit noii metodologii, niciun capitol de negociere nu poate fi închis până când țara candidată nu obține un raport intermediar de evaluare a reperelor (IBAR) pozitiv pentru acest cluster.
Conferința a stabilit, totodată, reperele pentru închiderea provizorie a capitolelor ce aparțin Clusterului 1, precizând că dosarul va fi redeschis la un moment oportun pentru a verifica soliditatea implementării.
„Astăzi, Albania demonstrează că reformele duc la progres concret pe calea aderării la UE. Extinderea este o necesitate geopolitică pentru UE și o prioritate de prim rang a președinției cipriote”, a declarat Marilena Raouna.
Al doilea candidat care atinge această etapă
Albania devine, astfel, al doilea stat candidat care obține un IBAR pozitiv pentru Clusterul 1, după Muntenegru, care a atins acest prag în iunie 2024 și a început ulterior procesul de închidere a capitolelor individuale. Diferența de aproximativ doi ani față de Muntenegru reflectă atât complexitatea reformelor impuse Albaniei în domeniul statului de drept, cât și dinamica negocierilor din cadrul Consiliului UE.
Potrivit Comisiei Europene, Albania a deschis formal negocierile de aderare în iulie 2020, alături de Macedonia de Nord. Clusterul 1 a fost deschis în octombrie 2024, screening-ul tuturor celor șase clustere a fost finalizat în noiembrie 2025, iar ultimul - Clusterul 5, Resurse, agricultură și coeziune - a fost deschis în noiembrie 2025. Albania a deschis negocierile pe toate cele 33 de capitole într-un interval de 13 luni.
Procesul albanez oferă un reper procedural direct pentru R. Moldova. Chișinăul a deschis prima conferință interguvernamentală de aderare la UE în 2024 și se află, din punct de vedere al calendarului procedural, cu aproximativ doi ani în urma Albaniei. Reperele intermediare ale Clusterului 1 constituie și pentru R. Moldova condițiile fără de care niciun capitol de negociere nu va putea fi închis.
Metodologia revizuită din 2020 impune ca Clusterul 1 să fie ultimul închis, chiar dacă este primul deschis, ceea ce înseamnă că reformele din domeniile fundamentale vor trebui să producă rezultate verificabile pe toată durata negocierilor. Exemplul albanez arată că, între deschiderea unui cluster și confirmarea reperelor intermediare, pot trece doi ani sau mai mult, un ritm care depinde direct de calitatea și continuitatea reformelor, nu de declarațiile politice.
Totodată, contextul geopolitic invocat de Președinția cipriotă, extinderea ca necesitate geopolitică, este unul în care R. Moldova se regăsește în mod direct, în calitate de stat candidat aflat în vecinătatea imediată a războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Presiunea geopolitică poate accelera susținerea politică pentru extindere, dar nu poate substitui progresul tehnic pe capitolele de negociere.
CITIȚI ȘI:
