Euractiv: Maia Sandu folosește scenariul reunificării cu România ca „rută de rezervă” și pune presiune pe Bruxelles
Integrarea în Uniunea Europeană până în anul 2030 reprezintă, pentru președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, un obiectiv strategic național. De aceea, șefa statului folosește tot mai des în discursurile sale subiectul reunificării cu România ca pe o potențială rută de rezervă pentru integrarea în UE, în cazul în care procesul de aderare al R. Moldova s-ar bloca, scrie Euractiv.
Săptămâna trecută, după ce a primit Ordinul de Merit al Parlamentului European, Maia Sandu a fost întrebată dacă reunificarea cu România ar putea deveni o rută alternativă de intrare în blocul comunitar.
Președinta a afirmat că Chișinăul va „lua în considerare alte opțiuni”, dacă eforturile sale de aderare se vor bloca. Aceasta a fost cel puțin a treia oară în acest an când Sandu a accentuat public posibilitatea Unirii Republicii Moldova cu România într-un cadru internațional.
Reunificarea nu este imposibilă din punct de vedere legal, însă acest proces ar implica o serie de dificultăți politice și geopolitice.
„Dreptul internațional permite modificarea pașnică a frontierelor, dacă ambele țări sunt de acord, deci din acest punct de vedere nu există contraargumente”, a declarat Iulian Fota, fost secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe al României și fost consilier prezidențial.
Potrivit celor mai recente studii sociologice, susținerea pentru reunificare este de aproximativ 40% în Republica Moldova, comparativ cu aproximativ 70% în România.
Iulian Fota a mai declarat pentru Euractiv că această creștere recentă a sprijinului pentru Unire în R. Moldova este importantă, în condițiile în care referendumul din 2024 privind aderarea țării la UE a fost aprobat la limită, cu doar 50.46% din voturi.
Cu toate acestea, rămân obstacole majore, printre care și capacitatea României de a finanța dezvoltarea Republicii Moldova după o eventuală reunificare.
„Moldovenii se așteaptă ca salariile și pensiile lor să fie aliniate cu cele din România încă din prima zi”, a adăugat Fota.
Presiune pe Bruxelles
Mai mulți experți consideră că referirile tot mai explicite ale Maiei Sandu la reunificare reprezintă un semnal transmis către Bruxelles. Mai mult decât atât, președinta a folosit în campaniile electorale promisiuni bazate pe aderarea la UE până în 2030 ca obiectiv strategic național.
„Sandu a lansat opțiunea anului 2030 pentru aderarea la UE cu scopul de a mobiliza votul, dar nu o consider fezabilă”, a spus Fota, adăugând că președinta Republicii Moldova încearcă acum să exercite o anumită presiune asupra Bruxelles-ului pentru a grăbi integrarea în blocul comunitar.
Dionis Cenușa, analist asociat la Centrul pentru Analiza Politicii Europene (CEPA), a argumentat că Maia Sandu încearcă, de asemenea, să se protejeze politic înaintea viitoarelor alegeri, în cazul în care calendarul UE va suferi întârzieri.
„Președinta este conștientă de faptul că aderarea la UE este puțin probabilă înainte sau chiar și după anul 2030”, a spus el, adăugând că Sandu folosește perspectiva reunificării cu România pentru a pune presiune pe Bruxelles.
Factorul regiunii transnistrene
Experții avertizează că o eventuală reunificare ar aduce, de asemenea, complicații majore de securitate și de ordin juridic, în special din cauza statutului nerezolvat al regiunii transnistrene – o enclavă separatistă susținută de Rusia, aflată în afara controlului Chișinăului, care găzduiește trupe rusești și rămâne puternic dependentă de Moscova.
Rusia și-a strâns și mai mult controlul în regiune prin facilitarea accesului la cetățenia rusă pentru locuitorii din Transnistria. Acest lucru generează riscul ca forțele militare ruse să ajungă, practic, pe teritoriul UE sau NATO în cazul unei reunificări.
„Sandu, cu siguranță, nu câștigă capital politic din asta”, a declarat Valeriu Pașa, președintele comunității WatchDog.MD.
Pașa a adăugat că referirile tot mai deschise ale Maiei Sandu la unionism reflectă îngrijorările legate de traiectoria pe termen lung a Republicii Moldova, pe fondul îndoielilor tot mai mari privind extinderea UE.
„Sandu caută o modalitate de a-și proteja realizările, mai degrabă decât să privească cum munca ei de o viață se prăbușește”, a conchis acesta.
Menționăm că președinta Maia Sandu a declarat, în ianuarie curent, într-un interviu acordat unor jurnaliști britanici, că ar vota în favoarea Unirii în cadrul unui eventual referendum.
Ulterior, într-un alt interviu acordat pe 28 aprilie publicației franceze „Le Monde”, Maia Sandu a reiterat că o eventuală reunificare cu România ar putea accelera procesul de integrare a țării noastre în Uniunea Europeană.
Totuși, șefa statului a precizat că o asemenea decizie strategică aparține în exclusivitate poporului și trebuie susținută de o majoritate clară a cetățenilor.
CITIȚI ȘI:
