Directoare de liceu din stânga Nistrului: „Datorită faptului că am fost foarte uniți și am înțeles prețul limbii române, am reușit”
În pofida dificultăților și presiunilor cu care se confruntă de peste trei decenii, liceele cu predare în limba română din regiunea transnistreană continuă să reziste. Directoarea Liceului Teoretic „Alexandru cel Bun” din Tighina, Maria Roibu, afirmă că instituția pe care o conduce supraviețuiește datorită solidarității profesorilor, elevilor și părinților, precum și sprijinului oferit de autoritățile constituționale de la Chișinău.
„În câteva cuvinte, nu pot să exprim cât a fost de greu, însă datorită faptului că noi am fost foarte uniți și am înțeles prețul limbii române, noi am reușit. Viața noastră este, de fapt, o luptă continuă, dar o luptă cu cuvântul, cu faptele și cu sufletul”, a declarat Maria Roibu, într-un interviu pentru emisiunea „Zi de Zi” de la Radio Moldova, oferit la încheierea anului școlar.
Relația cu pretinsele autorități separatiste a rămas neschimbată de-a lungul anilor.
„Probabil 'coexistență rece' ar fi cea mai potrivită descriere pentru această relație, pentru că, de fapt, noi suntem cei care supraviețuim. Toate condițiile pe care le avem noi acum sunt făcute datorită insistenței noastre, zi de zi, minut de minut, și, deja, cu sprijinul Ministerului Educației și Cercetării și a Guvernului Republicii Moldova”, a spus Maria Roibu.
Obstacole pentru școlile cu predare în limba română
Directoarea afirmă că administrația nerecunoscută din regiune nu contribuie la îmbunătățirea situației școlilor cu predare în limba română, dimpotrivă - creează obstacole.
În pofida acestui fapt, liceul înregistrează, în ultimii doi, ani o creștere a numărului de elevi, după o perioadă îndelungată de scădere. Potrivit Mariei Roibu, punctul critic a fost anul 2004, când autoritățile separatiste au intimidat părinții din regiune.
„În 2002, la Liceul Teoretic 'Alexandru cel Bun' din Tighina erau 2.020 de elevi în 76 de clase. Punctul de restriște a fost acel 2004, atunci când autoritățile de la Tiraspol au reușit să intimideze populația din regiune ca să nu-și dea copiii în școala noastră”, și-a amintit directoarea.
Totuși, în ultimii ani se observă o tendință pozitivă, inclusiv datorită familiilor alolingve care aleg să-și înscrie copiii în școlile cu predare în limba română.
„La momentul actual, deja de doi ani, se vede o creștere. Creșterea aceasta, cred eu, este și datorită faptului că unele familii vorbitoare de altă limbă decât limba română înțeleg că, totuși, viitorul este în cadrul Republicii Moldova și, o să am curajul să zic, chiar și al Uniunii Europene”, a declarat Maria Roibu, pentru postul național de radio.
„Să începem un nou an de studii în pace”
La final de an școlar, principala speranță pentru elevi și profesori rămâne pacea: „Toți ne îndreptăm gândurile la pace. În primul rând, la pace”.
În noul an școlar, directoarea Liceului Teoretic „Alexandru cel Bun” din Tighina, Maria Roibu, speră să fie formate cel puțin două clase de a întâia.
„Să avem o vară cu pace, să pregătim clădirile instituției și, sub soarele senin și în pace, la 1 septembrie, să înceapă un nou an de studii”, a conchis Maria Roibu.
Menționăm că, la festivitățile dedicate „ultimului sunet” în localitățile Cocieri, Corjova, Molovata și Roghi din raionul Dubăsari a participat vineri, 29 mai, și viceprim-ministrul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri.
Oficialul a felicitat elevii, cadrele didactice și părinții cu prilejul încheierii anului de studii 2025-2026 și a înmânat diplome de excelență elevilor care au obținut rezultate remarcabile la învățătură.
În prezent, în regiunea transnistreană funcționează opt școli și licee cu predare în limba română, care se află în subordinea Ministerului Educației și Cercetării al Republicii Moldova.
Pentru prima dată în ultimii cincisprezece ani, numărul copiilor care își fac studiile în aceste instituții a trecut pragul de 2.000 de elevi. Mai exact, potrivit datelor Biroului Politici de Reintegrare, 2.041 de copii își făceau studiile, în luna septembrie 2025, în cele opt școli cu predare în limba română din regiunea transnistreană.
CITIȚI ȘI:
