Corespondență Dan Alexe | Germania, Franța și revolta europeană a suveranității digitale împotriva gigantului american Palantir
Germania nu l-a uitat pe Edward Snowden, cel care a tras semnalul de alarmă asupra unui viitor al controlului și supravegherii cibernetice. Berlinul e pe cale acum să părăsească compania americană Palantir, cu care serviciile secrete germane lucrează de ani buni, și se pregătește să încheie un parteneriat cu compania franceză ChapsVision pentru instrumentele sale de informații, Berlinul căutând să-și protejeze mai bine datele sensibile.
În spatele acestei decizii se află mult mai mult decât o simplă schimbare de software. Ani lungi, guvernele europene au folosit pe scară largă tehnologiile SUA pentru a gestiona cele mai sensibile date ale lor. Dar asta începe să se schimbe și Germania tocmai transmite un semnal foarte puternic.
Berlinul dorește să-și reducă dependența de giganții americani într-un sector ultrastrategic: inteligența artificială și spionajul. Și iată că o companie franceză va fi cea care beneficiază de asta.
**Revolta europeană a suveranității digitale **
Firma americană Palantir este una dintre cele mai puternice companii din lume în domeniul inteligenței artificiale și al analizei datelor. Compania colaborează cu CIA, FBI, Pentagon și mai multe forțe armate occidentale. Evaluarea sa depășește 250 de miliarde de dolari în bursă.
Decizia germană de a renunța la serviciile Palantir nu poate fi separată de conceptul care domină tot mai mult dezbaterile de la Berlin, Paris și Bruxelles: „suveranitatea digitală”. După decenii în care Europa a acceptat aproape fără rezerve dominația americană în domeniul tehnologiei, de la "cloud" la inteligența artificială și rețelele sociale, iată că războiul din Ucraina, tensiunile geopolitice și perspectiva revenirii unui izolaționism american au schimbat atmosfera. Tot mai mulți lideri europeni consideră că dependența de furnizori externi reprezintă un risc strategic comparabil cu dependența energetică de Rusia.
În mod simbolic, alegerea unei firme franceze în locul unei companii americane transmite și un mesaj politic. Franța promovează de ani buni ideea unei autonomii strategice europene, iar Emmanuel Macron insistă constant că Europa trebuie să fie capabilă să-și protejeze singură interesele esențiale. Decizia luată de serviciul german de informații interne, Bundesamt für Verfassungsschutz (BfV) confirmă că această idee începe să fie luată în serios și la Berlin.
Acum și Bundeswehr, armata germană, examinează soluții europene pentru viitoarea sa infrastructură digitală, iar Palantir este exclusă din anumite procese de selecție. Sunt evaluate companii germane și europene, printre care se află din nou și ChapsVision din Franța.
Nu trebuie însă exagerată ruptura. Germania nu se desprinde de Statele Unite și nici nu renunță la cooperarea transatlantică în materie de securitate. NATO continuă să folosească tehnologii Palantir, iar relația strategică dintre Berlin și Washington rămâne fundamentală. Ceea ce se schimbă este altceva: europenii încep să considere că anumite componente ale infrastructurii lor digitale trebuie să fie controlate pe continent și să funcționeze după reguli europene.
În fond, ciocnirea negustorească dintre Palantir și ChapsVision nu este doar o confruntare între două firme. Este expresia unei chestiuni care va defini probabil următorul deceniu: în epoca inteligenței artificiale și a războiului informațional, cine deține algoritmii deține și o parte din suveranitate. Iar Germania pare să fi decis că această suveranitate trebuie să rămână, pe cât posibil, în Europa.
O decizie germană mai mult decât semnificativă
O decizie aparent tehnică a serviciului german de informații interne BfV riscă așadar să devină unul dintre cele mai importante semnale politice venite din Europa în domeniul securității și al tehnologiei. După ani de discuții și presiuni, BfV a ales să cumpere software-ul de analiză de date al companiei franceze ChapsVision, respingând oferta gigantului american Palantir. Mai mult decât o simplă licitație, alegerea reflectă o dezbatere fundamentală: cine controlează datele Europei și cât de dependentă trebuie să rămână Uniunea Europeană de tehnologia americană?
Palantir nu este o companie oarecare. Fondată în California, cu sprijinul timpuriu al CIA și al antreprenorului Peter Thiel, ea a devenit una dintre cele mai puternice firme de analiză a datelor din lume. Software-ul său este folosit de armata americană, de agenții de informații, de poliții și de numeroase instituții occidentale. Susținătorii Palantir afirmă că platformele sale sunt printre cele mai performante instrumente existente pentru detectarea rețelelor teroriste, analiza unor volume uriașe de informații și identificarea legăturilor ascunse dintre persoane, organizații și evenimente. În fiecare operațiune militară recentă, Palantir a fost prezentă: Ucraina se folosește de sprijinul firmei informatice împotriva Rusiei – Alexander Karp, co-fondator al Palantir, s-a întâlnit cu Volodimir Zelenski la Kiev încă din iunie 2022; armata israeliană a oficializat un acord cu compania în ianuarie. 2024 NATO a făcut același lucru în martie 2025; iar, în ianuarie 2026, armata americană a folosit instrumentele Palantir pentru a-l răpi pe președintele Venezuelei, Nicolas Maduro.
Tocmai această aparentă atotputere și eficacitate a făcut însă compania controversată în Europa. Criticii se tem că utilizarea unei infrastructuri software atât de sofisticate poate crea o dependență strategică față de Statele Unite. În plus, modelul de funcționare al Palantir presupune adesea o implicare foarte puternică a companiei în operarea sistemelor și în integrarea acestora în instituțiile beneficiare. Pentru numeroși responsabili germani, problema nu este calitatea tehnologiei, ci controlul asupra datelor și autonomia decizională.
În acest context apare ChapsVision, o companie franceză mai puțin cunoscută publicului larg, dar deja utilizată de serviciul francez de informații interne DGSI. Soluția sa, ArgonOS, este capabilă să analizeze cantități foarte mari de date, să coreleze informații provenite din baze de date diferite și să efectueze cercetări avansate în surse deschise, folosind inteligență artificială.
Potrivit presei germane, testele efectuate de BfV au fost considerate satisfăcătoare, iar software-ul este pregătit pentru utilizare în combaterea terorismului și a spionajului.
Decizia germană vine într-un context exploziv: între tensiunile geopolitice, dezvăluirile despre supravegherea globală și războiul tehnologic dintre marile puteri, datele au devenit o armă strategică.
Europa pare să fi înțeles că nu mai vrea să depindă în totalitate de Statele Unite pentru a-și proteja informațiile critice. Și această alegere a Germaniei ar putea fi doar începutul.
