R. Moldova este plasată în aceeași arhitectură instituțională cu Balcanii de Vest: Planul schițat de Paris și Berlin
Un document franco-german pregătit înaintea summitului UE–Balcanii de Vest din 5 iunie și a summitului UE–Moldova din 22 iunie sugerează o schimbare discretă, dar potențial majoră, în modul în care este privită aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
Teleradio Moldova a obținut acest material exclusiv din surse diplomatice europene. Textul, încă neoficial, redactat de diplomați de la Paris și Berlin și intitulat: „A New Momentum for Enlargement” („Un nou impuls pentru extindere”), va fi trimis și celorlalte capitale din UE.
În trei pagini dedicate viitorului extinderii Uniunii Europene, Ucraina nu este menționată nici măcar o singură dată. Elementul cel mai frapant este că textul vorbește constant despre „țările din Balcanii de Vest și Republica Moldova”, le tratează împreună ca grup politic și instituțional și propune pentru ele aceleași etape de integrare graduală în UE.
Cu alte cuvinte, Republica Moldova este plasată în aceeași arhitectură instituțională în care se află deja Serbia, și Macedonia de Nord, fără a mai vorbi de statele candidate aflate într-un grad avansat de aderare, care sunt Muntenegru și Albania.
Mai mult, documentul este prezentat explicit ca o contribuție comună în perspectiva summitului UE–Balcanii de Vest din 5 iunie și a summitului UE–Moldova din 22 iunie, ceea ce creează, pentru prima dată, un cadru politic comun între Chișinău și statele balcanice candidate.
Republica Moldova apare constant alături de țările din Balcanii de Vest, într-un format comun care sugerează că Parisul și Berlinul încep să gândească integrarea europeană a Republicii Moldova într-o logică diferită de cea care a dominat după invazia rusă a Ucrainei din 2022.
Până acum, în discursul public european, Republica Moldova și Ucraina au fost întotdeauna prezentate ca un tandem, „la pachet”. Cele două țări au primit împreună statutul de candidat, iar multe dintre deciziile politice privind extinderea au fost formulate în termenii *„Ucraina și Republica Moldova”. Documentul franco-german introduce însă o altă geometrie.
Schimbare de ton la Paris și Berlin
Textul pleacă de la constatarea că au trecut peste două decenii de la summitul din Salonic din 2003, când Uniunea Europeană a promis statelor balcanice o perspectivă clară de aderare.
Autorii susțin că extinderea trebuie accelerată și simplificată, prin reducerea obstacolelor procedurale și prin deschiderea mai rapidă a clusterelor de negociere atunci când Comisia Europeană consideră că există progrese suficiente.
Dar adevărata noutate apare în lista de măsuri concrete propuse: toate acestea sunt prezentate ca fiind destinate „țărilor din Balcanii de Vest și Republica Moldova”.
Printre ele se numără participarea la reuniuni ale Comisiei Europene și Parlamentului European, acces progresiv la reuniuni ale Consiliului UE, statut de observator în anumite formațiuni ministeriale, integrarea în proiecte de securitate și apărare, acces extins la piața unică și, în final, participarea aproape deplină la Piața Internă europeană printr-un model de tip „EEA+”, inspirat de Spațiul Economic European.
Cu alte cuvinte, Republica Moldova este plasată în aceeași arhitectură instituțională în care se află deja Serbia, Muntenegru, Albania sau Macedonia de Nord.
Documentul este semnificativ și prin autorii săi. Franța a fost multă vreme statul membru cel mai rezervat față de extindere. Germania a susținut extinderea, dar a insistat constant asupra respectării stricte a procedurilor. Acum, cele două capitale par să adopte o formulă nouă: integrare graduală înaintea aderării propriu-zise.
Ideea este simplă. În loc să aștepte ani sau chiar decenii până la aderarea deplină, țările candidate ar putea primi treptat acces la instituțiile europene, la programele UE, la piața unică și la mecanismele de securitate, pe măsură ce îndeplinesc criteriile necesare.
Această abordare este prezentată explicit ca fiind „bazată pe merit” și reversibilă în cazul regreselor democratice.
Ce înseamnă pentru Republica Moldova
Pentru Chișinău, documentul poate fi interpretat ca un semnal extrem de favorabil. Republica Moldova are un avantaj evident față de unele state candidate din Balcanii de Vest: consensul politic proeuropean este mai puternic, reformele sunt monitorizate foarte atent de Bruxelles, iar dimensiunea țării face integrarea tehnică mai ușor de gestionat.
În plus, Republica Moldova este deja integrată în numeroase politici europene: zona SEPA, eliminarea tarifelor de roaming, cooperarea energetică și proiectele de securitate.
Dacă logica franco-germană se va impune, Chișinăul ar putea beneficia de o accelerare a integrării sectoriale și instituționale chiar înainte de aderarea formală.
