SINTEZA SĂPTĂMÂNII | Undă verde pentru negocierile cu UE și escaladarea crizei politice în Găgăuzia
După doi ani de blocaj, Ungaria renunță la veto. Uniunea Europeană dă undă verde deschiderii negocierilor de aderare cu Ucraina și Republica Moldova. Cele două state au fost invitate oficial de către președinția cipriotă a UE să-și prezinte pozițiile de negociere pentru primul grup de capitole (cluster) – Valori Fundamentale.
Acesta reprezintă cel mai important pilon al întregului proces de aderare, fiind ca o poartă de intrare și de ieșire. Fiecare capitol este deschis separat, iar închiderea lor are loc la finalul negocierilor de aderare. Progresele înregistrate aici dictează ritmul întregului dosar de aderare: fără avansuri semnificative pe Valori Fundamentale, celelalte capitole nu pot progresa substanțial. Acest grup reprezintă testul suprem de compatibilitate cu Uniunea Europeană.
Evoluția a fost posibilă după ce, în ajun, Ungaria – cu un nou guvern pro-european – a sugerat că nu se mai opune ambițiilor europene ale Ucrainei, după ce a ajuns la un acord privind drepturile minorității maghiare. Acest document a fost esențial pentru retragerea veto-ului menținut timp de doi ani.
Anunțul făcut de președinția cipriotă a fost salutat cu satisfacție la Chișinău de comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos. Alături de președinta Maia Sandu, oficiala europeană a evidențiat că Republica Moldova este pregătită să deschidă imediat nu doar primul, ci toate cele șase clustere de negociere.
Comisara Kos și-a reiterat optimismul privind finalizarea negocierilor de aderare până în 2028, subliniind însă că succesul procesului depinde nu doar de reformele de la Chișinău, ci și de voința politică a statelor membre ale UE.
Începerea negocierilor pe Valori Fundamentale ar urma să fie anunțată la mijlocul lunii iunie, în cadrul reuniunii Consiliului Afaceri Generale și al summit-ului Consiliului European.
Acest grup de capitole acoperă criteriile politice esențiale ale UE și va fi ghidat de foi de parcurs privind statul de drept, democrația, reforma justiției, lupta împotriva corupției și reforma administrativ-teritorială, strâns corelate cu programul de reforme economice. Detalii, în noua ediție a emisiunii „Sinteza Săptămânii”, de la Radio Moldova.
În ajun, Comitetul pentru Afaceri Externe al Parlamentului European a adoptat, la Bruxelles, raportul privind progresele Republicii Moldova.
Documentul este mult mai favorabil Chișinăului decât sugerează limbajul său diplomatic, echilibrat. Raportul subliniază că Republica Moldova a înregistrat cel mai mare progres anual dintre toate țările candidate la aderare. Mai mult, el nu se mai întreabă dacă țara este pregătită să deschidă negocierile, ci cât de rapid ar putea să le finalizeze.
Raportul are și o puternică dimensiune politică: Parlamentul European consideră alegerile parlamentare din septembrie 2025 drept o reconfirmare clară a orientării europene a cetățenilor, în ciuda ingerințelor rusești descrise ca fiind fără precedent.
Un element deosebit de interesant este abordarea chestiunii transnistrene. Este pentru prima dată când un document european sugerează indirect că soluția transnistreană ar putea veni nu prin negocieri clasice cu Moscova, ci printr-o absorbție economică lentă și ireversibilă.
Raportul conține și mesaje critice clare: Parlamentul European cere Republicii Moldova să accelereze reforma justiției, să finalizeze procesul de vetting până în 2027 și să consolideze instituțiile anticorupție. Bruxelles-ul este mulțumit de direcție, dar subliniază că reformele trebuie continuate cu determinare.
Versiunea finală a raportului urmează să fie supusă votului în plenul Parlamentului European.
Între timp, Franța și Germania propun integrarea treptată înainte de aderarea propriu-zisă la Uniunea Europeană. Țările care au preluat legislația comunitară în mai multe domenii pot fi acceptate în formatele destinate țărilor membre.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, și cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, au făcut anunțul la Summitul UE – Balcanii de Vest, desfășurat pe 5 iunie în Muntenegru. Iar președintele român Nicușor Dan a solicitat aceeași abordare pentru Republica Moldova și Ucraina.
Președintele Franței a subliniat că este vorba despre un proces de integrare graduală, care să poată fi aplicat concret.
Președintele Nicușor Dan a declarat că România susține orice formă de integrare, pentru că „aceste țări sunt vecinii noștri, iar acest lucru ține și de securitate”.
În contextul avansării pe calea europeană, Republica Moldova devine un pol tot mai atractiv al investițiilor europene, atrăgând proiecte în valoare de peste un miliard de euro. Domeniile prioritare vizează energia, digitalizarea, educația, agricultura și infrastructura.
Anunțul a fost făcut de comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, în cadrul conferinței investiționale Republica Moldova - Uniunea Europeană, care a reunit la Chișinău peste 500 de investitori, lideri de afaceri, reprezentanți ai instituțiilor financiare internaționale și parteneri de dezvoltare.
Marta Kos a subliniat că aceste investiții reprezintă „un vot de încredere extraordinar”.
Noile planuri de investiții și inițiative de proiecte vin în urma apelului lansat de Comisia Europeană în septembrie 2025. Prin acest apel, Comisia a invitat instituțiile financiare, actorii publici și companiile din Uniunea Europeană, Spațiul Economic European și din Republica Moldova să propună proiecte pentru implementarea priorităților Planului de Creștere.
Comisia Europeană a reușit să mobilizeze peste 640 de milioane de euro în economia moldovenească. La acestea se adaugă investiții din sectorul privat în valoare de 364 de milioane de euro, anunțate de Guvernul Republicii Moldova.
Președinta Maia Sandu a menționat că investițiile UE în Moldova au crescut cu aproape 30% în ultimii patru ani, Uniunea Europeană fiind cel mai important investitor în țară, inclusiv prin Planul de Creștere de aproape 2 miliarde de euro.
Criza politică și instituțională din Găgăuzia a atins un nou punct critic. Președintele interimar al Adunării Populare, Nicolai Ormanji, și-a dat demisia după ce legislativul autonomiei a eșuat, din lipsă de cvorum, să adopte un proiect de compromis agreat cu Chișinăul.
Soluția viza organizarea alegerilor pentru o nouă legislatură regională cu respectarea legislației naționale, dar menținând o parte din atribuțiile Comratului. În absența acordului, Chișinăul va organiza scrutinul, a anunțat Ormanji.
Soluția finală depinde acum de Curtea Constituțională, care va examina sesizarea Ministerului Justiției privind structura electorală paralelă din autonomie.
Vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale, Pavel Postică, a admis că legislația electorală actuală conține lacune și că ar putea fi propuse modificări privind organizarea alegerilor regionale.
Experții consideră că tensiunile sunt menținute artificial, cu influență rusă.
Criza electorală din Găgăuzia a izbucnit după ce autoritățile locale au refuzat să aplice noul Cod Electoral al Republicii Moldova. Mandatul Adunării Populare a expirat în noiembrie 2025, dar scrutinul nu a putut fi organizat. Ambele date stabilite pentru vot – 22 martie și 21 iunie – au fost anulate succesiv de instanțele de judecată.
