Revista presei | Expert: R. Moldova nu mai poate miza doar pe neutralitate. Avem nevoie de drone și sisteme antidrone pentru a ne spori capacitatea de apărare
Mai multe publicații comentează declarația președintei Maia Sandu, potrivit căreia, R. Moldova trebuie să înceapă producerea de drone și sisteme anti-drone pentru a-și consolida capacitățile de apărare împotriva amenințărilor aeriene. Din presă mai aflăm că CFM înregistrează „o creștere alarmantă” a numărului de accidente feroviare, și că fondul de pensii este marcat de un deficit de 3 miliarde de lei.
Deutsche Welle notează că o dronă a căzut la Orhei la câteva ore după ce președinta Maia Sandu a declarat într-un interviu că Republica Moldova își va dezvolta propriile capacități de producție a dronelor interceptoare. Aparatul de zbor a fost depistat de sistemele de supraveghere ale Armatei Naționale a Moldovei traversând frontiera din direcția localității Mihailovca-Lopatna, precizează autorul articolului. Autoritățile au raportat că explozia nu s-a soldat cu victime, menționează DW. Aceeași sursă publică reacția ministerului de externe de la Chișinău, care a subiliat că Indiferent de proveniența dronei, responsabilitatea pentru orice dronă care ajunge pe teritoriul R. Moldova este a Rusiei, stat agresor.
Incidentele înregistrate la Lopatna, Galați sau Constanța demonstrează că amenințările generate de războiul din Ucraina se extind periculos dincolo de frontierele ucrainene, constată experții intervievați de Moldova 1. Comentatorii atrag atenția că prăbușirea acestor drone nu reprezintă simple accidente, ci scoate în evidență vulnerabilitățile de securitate ale României și Republicii Moldova, testând dur capacitatea statelor din regiune de a răspunde rapid și eficient în fața unor astfel de provocări. Prezent în platoul emisiunii ÎN CONTEXT, istoricul militar Artur Leșcu a avertizat că Federația Rusă recurge tot mai multe provocări aeriene pe măsură ce întâmpină dificultăți pe front, dar rămâne singura responsabilă pentru riscurile de securitate care afectează astăzi statele din regiune.
Analistul Ion Tăbârță a precizat pentru Radio Chișinău că inițiativa anunțată de șefa statului privind dezvoltarea capacităților de producere a dronelor și antidronelor este necesară pentru consolidarea securității Republicii Moldova, în contextul noilor amenințări generate de războiul din regiune: „Nu putem să mai mergem pe abordarea că noi suntem mici și, dacă vom fi neutri, pe noi asta nu ne afectează. Vedem că ne afectează, semnalează Ion Tăbârță.
Proprietarul terenului agricol din apropierea satului Lopatna, raionul Orhei, unde pe 8 iunie s-a prăbușit și a explodat o dronă, a solicitat despăgubiri pentru prejudiciile suferite, transmite NewsMaker. Potrivit publicației, cererea a fost depusă la primăria localității, însă autoritățile spun că nu știu, deocamdată, cum să evalueze pagubele provocate în urma incidentului.
Veridica demontează un nou fals răspândit în spațiul mediatic, potrivit căruia unirea cu România va accelera transformarea Republica Moldova într-un hub logistic al Ucrainei. Viceministrul rus de Externe, Mihail Galuzin, a comentat pentru TASS declarațiile liderilor de la Chișinău despre o eventuală unire a Republicii Moldova cu România. Potrivit lui Galuzin, Republica Moldova se transformă deja într-un centru logistic al regimului de la Kiev. Declarațiile vizează în primul rând societatea din Republica Moldova și au scopul de a disemina frica față de implicarea Republicii Moldova într-un război și față de o eventuală unire cu România. Un alt scop al Moscovei este compromiterea relațiilor Chișinău-Kiev, comentează Veridica.
Între timp, mai multe publicații transmit că CFM înregistrează „o creștere alarmantă” a numărului de accidente feroviare. Ziarul de Gardă transmite că un automobil în care se aflau cinci persoane, dintre care trei minori, a intrat în fața unei locomotive. În urma impactului, nimeni nu a fost rănit, însă atât mașina, cât și locomotiva „au fost semnificativ deteriorate”. Potrivit autorităților, accidentul s-a produs pe 6 iunie, pe sectorul Cimișlia–Zloți. Este al doisprezecelea accident feroviar înregistrat de la începutul anului curent. Prin comparație, pe parcursul întregului an 2025 au fost raportate 10 astfel de incidente, atrage atenția Î.S. „Calea Ferată din Moldova”. „În contextul intensificării traficului feroviar și al majorării vitezei trenurilor pe sectoarele reabilitate, CFM reamintește că infrastructura feroviară reprezintă o zonă cu risc sporit, mai scrie ZdG.
Iar TVR Moldova semnalează existența unui deficit de 3 miliarde de lei la fondul de pensii. În timp ce companiile din Republica Moldova reclamă lipsa acută de personal, aproximativ un milion de persoane apte de muncă nu sunt angajate și nici nu își caută un loc de muncă, notează sursa citată. Potrivit TVR Moldova, situația afectează direct bugetul asigurărilor sociale, din care sunt achitate pensiile. Ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, susține că deficitul este în scădere comparativ cu anii precedenți, datorită măsurilor de creștere a ocupării forței de muncă și de combatere a muncii nedeclarate, observă postul de televiziune.
Muncitori imigranți într-o țară a emigranților: cum și de ce a ajuns R. Moldova să „importe” forță de muncă din Asia – analizează Ziarul de Gardă. În reportaj aflăm istoriile unor migranți ajunși în R. Moldova pentru un venit mai mare de cât cel pe care îl pot avea în țara de origine. Fenomenul a luat amploare după ce autoritățile au facilitat angajarea străinilor prin adoptarea unor modificări legislative, iar cererea pentru muncitori străini din partea antreprenorilor din țară a crescut în lipsa alternativelor locale, comentează publicația.
Din presă mai aflăm că Ministerul Educației și Cercetării (MEC) s-a autosesizat după ce în mediul online au fost publicate imagini care ar conține subiecte din testul de examen la matematică, susținut luni de elevii clasei a IX-a. Potrivit MEC, un cadru didactic a publicat pe rețelele sociale subiectele și soluțiile examenelor, fapt ce contravine obligațiilor profesionale și normelor de integritate, scrie Moldpres. „Mai mult, constatăm că și unele instituții media au difuzat materiale rezultate din reconstituirea subiectelor de către elevi, ceea ce amplifică efectul contraproductiv, diminuând concentrarea și focalizarea elevilor asupra pregătirii pentru probele următoare”, a comunicat MEC.
De ce contează oceanele pentru R. Moldova, care este impactul ascuns asupra climei și calității aerului, aflăm de pe site-ul Moldova 1. Deși Republica Moldova nu are ieșire directă la ocean, starea oceanelor influențează și viața locuitorilor țării noastre, constată Iuliana Cantaragiu, expertă în domeniul protecției mediului. Potrivit specialistului, una dintre cele mai evidente legături dintre oameni și oceane este clima. Topirea ghețarilor modifică temperatura oceanelor, ceea ce duce la schimbarea curenților marini și poate influența producerea unor fenomene meteorologice extreme. Poluarea reprezintă, de asemenea, o provocare majoră. De exemplu, deversările de petrol din Golful Mexic, de acum zece ani, au avut efecte resimțite inclusiv pe continentul european. „În acel an au fost foarte multe furtuni, precipitații abundente și numeroase cataclisme naturale”, a menționat Iuliana Cantaragiu. Expertul menționează că oceanele joacă un rol esențial și în menținerea calității aerului. Dacă pădurile sunt considerate principalii producători de oxigen, oceanele absorb o mare parte din dioxidul de carbon din atmosferă, contribuind astfel la reglarea climei globale, explică Iuliana Cantaragiu.
