Social

Apa de ploaie: Provocări și soluții propuse de ecologiști

Republica Moldova beneficiază anual de cantități importante de precipitații, resurse de apă care ar putea fi valorificate pentru irigații. În prezent însă, o parte semnificativă din aceste volume se pierde prin evaporare sau scurgere, în timp ce efectele schimbărilor climatice și ale secetei devin tot mai pronunțate.

Subiectul a fost abordat în cadrul emisiunii „Bună dimineața” de la Moldova 1.

Ecologistul Petru Vinari, director al Asociației Obștești „Parcurile Viitorului”, a menționat că Republica Moldova acumulează aproximativ 18 km cubi de apă din precipitații, însă pierde chiar mai mult decât atât, în principal din cauza incapacității de a stoca această resursă.

„Avem cantități uriașe de apă de ploaie care se pierd și, în același timp, avem o problemă atunci când vine vorba de apa potabilă”, afirmă ecologistul.

Una dintre principalele cauze este degradarea continuă a solurilor și reducerea conținutului de humus, ceea ce diminuează capacitatea terenurilor de a absorbi și de a păstra apa.

„Noi nu aveam capacitatea de a o reține și, an de an, resursele solului degradează mai tare, cantitatea de humus, substanță organică din sol, se diminuează și, respectiv, cu ea se duce și capacitatea de a stoca apa asta”, a declarat Petru Vinari.

Ecologistul susține că practicile agricole tradiționale lasă suprafețe mari de sol expuse la soare, ceea ce favorizează pierderea rapidă a umidității acumulate după precipitații.

În același timp, ploile abundente și viiturile transportă cantități importante de ape către luncile inundabile ale râurilor. Problema este că multe dintre aceste zone și-au schimbat destinația de-a lungul deceniilor și sunt utilizate astăzi pentru agricultură, pășunat sau construcții.

Un alt factor important este extinderea suprafețelor acoperite cu asfalt și pavaj, în special în orașe. Reducerea spațiilor verzi limitează infiltrarea naturală a apei în sol și favorizează evacuarea rapidă a acesteia prin sistemele de canalizare.

Ecologistul menționează că există soluții tehnice care ar putea permite infiltrarea apei în sol sau direcționarea acesteia către rețelele hidrologice existente, însă acestea trebuie incluse în planificarea urbană și în proiectele de infrastructură.

Directorul Asociației „Parcurile Viitorului” a mai spus că pădurile joacă un rol esențial în reținerea apei. Fiecare copac poate contribui la stocarea unor cantități importante, iar extinderea suprafețelor împădurite ar putea reduce impactul secetei și ar contribui la menținerea unui microclimat mai favorabil.

Totodată, apa de ploaie ar putea fi utilizată mult mai eficient atât la nivelul gospodăriilor individuale, cât și la nivelul localităților.

El a dat exemplul unor state precum Turcia, unde rezervoarele pentru colectarea apei pluviale sunt integrate în infrastructura clădirilor. În Republica Moldova, apa colectată de pe acoperișuri ar putea fi stocată și utilizată ulterior pentru irigare sau alte necesități tehnice.

Expertul atrage atenția că cea mai mare parte a pierderilor are loc pe terenurile agricole, care reprezintă peste 60% din suprafața țării. Din acest motiv, soluțiile nu trebuie căutate doar în orașe, ci și în mediul rural și în politicile agricole.

„Ar trebui să regândim modul în care ne folosim terenurile, să avem mai multe perdele forestiere, să putem reține apa care vine de la ploaie, să nu lăsăm să se evaporeze”, a conchis Petru Vinari.

Ecologistul avertizează că problema apei se va accentua în următorii ani dacă nu vor fi luate măsuri de adaptare. În contextul schimbărilor climatice, perioadele de ploi abundente și cele de secetă severă vor deveni tot mai frecvente, iar capacitatea de a conserva apa căzută din precipitații va fi esențială pentru securitatea resurselor de apă.

CITIȚI ȘI:

Gabriela Melnic

Gabriela Melnic

Autor

Citește mai mult