Copiii și vârstnicii, cei mai afectați de insulele de căldură urbană. Ce soluții sunt aplicate la Chișinău
Insulele de căldură urbană devin tot mai pronunțate în Republica Moldova, afectând în special copiii și persoanele vârstnice cu afecțiuni cardiace. Specialiștii avertizează că lipsa spațiilor verzi, suprafețele impermeabile și aglomerările urbane amplifică efectele temperaturilor extreme, iar autoritățile locale sunt încurajate să adopte soluții inspirate din proiecte europene pentru a reduce impactul caniculei.
Șefa interimară a Secției politici în domeniul schimbării climei din cadrul Ministerului Mediului, Marina Lungu, a explicat că fenomenul este agravat de particularitățile mediului urban.
„Un efect care este multiplicat de mediul înconjurător anume din oraș. Pentru că avem clădiri înalte, pentru că avem pavaje, pentru că avem materiale care nu sunt impermeabile, pentru că avem nu atât de mult spațiu verde, cum ne-am dori noi, cumva intensiv, cu acumularea poluanților, inclusiv a gazelor cu efect de seră și ne afectează, până în final, întreg ecosistemul”, a declarat Marina Lungu.
Ea a menționat că unul dintre principalele obstacole în implementarea măsurilor de atenuare a efectelor schimbărilor climatice în orașe îl reprezintă insuficiența resurselor financiare și a subliniat importanța accesării fondurilor externe.
„Dacă atunci când tu ai un document, bine pus la punct, un document bine structurat, un program cu niște acțiuni concrete, cu actori responsabili pentru fiecare acțiune identificați, atunci tu și poți să aplici la diferite programe de finanțare și să obții, pentru că bugetul nu este îndeajuns pentru obiectivele pe care noi ni le-am propus să le atingem”, a afirmat reprezentanta Ministerului Mediului, precizând că Republica Moldova aplică inclusiv la Fondul Verde pentru Climă și alte programe internaționale pentru finanțarea unor măsuri concrete.
Printre inițiativele susținute prin finanțare europeană se numără proiectul transnațional Be Ready, care urmărește evaluarea și diminuarea efectelor insulelor de căldură urbană. În cadrul acestuia, municipiul Chișinău a amenajat o zonă pilot de „acupunctură urbană” verde, albastră și albă la o grădiniță din sectorul Râșcani.
Proiectul a inclus construirea unui pavilion educativ din lemn stratificat, cu acoperiș rezistent la radiații ultraviolete și fenomene meteorologice extreme, precum și instalarea a peste 20 de pulverizatoare de apă menite să reducă temperatura în perioada verii.
Directoarea instituției, Victoria Cravțov, spune că noul spațiu este utilizat atât pentru activități educative, cât și pentru protejarea copiilor de temperaturile ridicate.
„Acest pavilion educativ a devenit pentru noi un loc frumos, loc al descoperirilor pentru copii, loc al jocului, al creativității. Acest pavilion este construit din materiale ecologice pentru a diminua riscul, impactul căldurilor în perioada estivală. Este tras un sistem de irigare, care la ceva timp stropește aburul acesta, care scade temperatura în timpul verii”, a spus Victoria Cravțov.
Soluții similare sunt testate și în municipiul Galați, România, unde verile sunt marcate de temperaturi ridicate și disconfort termic accentuat. În cadrul aceluiași program, autoritățile locale au amenajat stații de autobuz transformate în spații verzi pentru a oferi umbră și pentru a reduce temperatura aerului.
Un reprezentant implicat în proiect a explicat că măsurile de „acupunctură verde, albastră și albă” includ plantarea de arbori și perdele vegetale, instalarea sistemelor de răcire cu apă și utilizarea unor materiale capabile să reflecte radiația solară.
„Avem măsurile de acupunctură albastră unde punem în funcțiune sistemele de răcire cu apă, prin fântâni arteziene, prin grădini umede, prin sisteme de pulverizare a apei sub presiune, ceea ce aduce iarăși o reducere a temperaturilor la nivelul solului între 2 și 5 grade zonal”, a precizat acesta.
Municipiul Galați participă la proiectul transnațional Be Ready din anul 2024, cu scopul de a-și consolida capacitatea de gestionare a riscurilor climatice și de a identifica soluții eficiente pentru adaptarea la schimbările climatice.
Materialul difuzat la emisiunea „Zi de Zi” de la Radio Moldova poate fi ascultat mai jos.
CITIȚI ȘI:
