Sesizarea Ministerului Justiției privind alegerile din Găgăuzia va fi examinată pe 7 iulie
Curtea Constituțională va examina, pe 7 iulie, sesizarea Ministerului Justiției privind verificarea constituționalității mai multor prevederi din legislația Găgăuziei referitoare la organizarea alegerilor. În special, judecătorii urmează să stabilească dacă Adunarea Populară are competența de a aproba componența autorității electorale centrale din Comrat.
„Dacă, până la 7 iulie, Adunarea Populară va constitui organul electoral și va iniția procedura de organizare a alegerilor, intervenția Curții Constituționale ar putea să nu mai fie necesară. Pentru aceasta, este nevoie de convocarea unei ședințe a Adunării Populare și de adoptarea unei decizii de compromis, discutată anterior între autorități”, a declarat pentru Radio Moldova Comrat deputatul Alexandr Stoianoglo.
În cazul în care deputații din regiune nu vor adopta hotărârile necesare, mecanismul de organizare a alegerilor în Găgăuzia ar putea fi modificat.
Criza electorală din Găgăuzia a izbucnit după ce autoritățile locale au refuzat să aplice prevederile noului Cod electoral al Republicii Moldova, care ar fi permis organizarea scrutinului. Deși mandatul legislativului local a expirat în noiembrie 2025, alegerile nu au putut fi organizate la timp. Ambele date stabilite pentru vot – 22 martie și 21 iunie 2026 – au fost anulate succesiv de instanțele de judecată, pe motiv că nu au fost respectate prevederile legale privind constituirea și funcționarea autorității electorale responsabile de organizarea scrutinului.
Ministerul Justiției a solicitat Curții Constituționale controlul constituționalității mai multor prevederi legislative, inclusiv a celor referitoare la competența Adunării Populare de a aproba membrii organului electoral central și la implicarea acesteia în numirea conducătorilor structurilor teritoriale ale unor instituții naționale precum Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiției și Serviciul de Informații și Securitate.
După eșuarea ședinței din 2 iunie, în cadrul căreia urma să fie supus votului un mecanism de compromis pentru desfășurarea scrutinului, Nicolai Ormanji și-a anunțat demisia din funcția de președinte interimar. El a declarat că a făcut tot posibilul pentru organizarea alegerilor și a susținut adoptarea unui document de compromis, elaborat în conformitate cu recomandările autorităților de la Chișinău și ale Comisiei Electorale Centrale. Atribuțiile președintelui Adunării Populare au fost preluate temporar de Gheorghe Leiciu.
CITIȚI ȘI:
