„Sunteți pe drumul cel bun”: Delegația UE vede un progres în justiție, dar avertizează că negocierile depind de interesele statelor membre
Reforma justiției din R. Moldova se află „pe un trend pozitiv”, susțin reprezentanții Delegației Uniunii Europene (UE) la Chișinău. Totuși, Comisia Europeană va continua să monitorizeze riguros acest proces pe parcursul negocierilor de aderare la UE, întrucât primul cluster, îndeosebi capitolele 23 și 24, care reprezintă coloana vertebrală a reformei în justiție.
„Pentru cetățenii Republicii Moldova, accesul la un sistem de justiție independent și eficient este o garanție de bază, deoarece protejează drepturile și consolidează încrederea în instituțiile publice. Acum, odată ce R. Moldova a deschis primul cluster în procesul de aderare, reforma justiției va rămâne în centrul atenției pe parcursul european al țării”, a declarat Martina Spernbauer, șefa echipei pentru guvernanță a Delegației Uniunii Europene în R. Moldova, la un eveniment dedicat rezultatelor proiectului „Asigurarea integrității, eficienței și independenței sistemului de justiție din Republica Moldova”, implementat de Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), cu sprijinul financiar al Uniunii Europene și al Fundației Soros Moldova.
Potrivit Martinei Spernbauer, acest proiect a contribuit la reforma justiției în R. Moldova, la consolidarea dialogului între instituții și societatea civilă, la transparență și integritate, oferind o analiză valoroasă într-un moment crucial pentru parcursul european al țării.
„Am avut mai multe ședințe de monitorizare a progresului. Deși durata procesului este foarte scurtă, dar ambițioasă, totuși se vede un trend clar pozitiv. Adică, reformele menționate pe criteriile de referință intermediară sunt pe drumul cel bun”, a punctat Corina Mocanu-Bonin, coordonatoare de politici în domeniul statului de drept, justiție, securitate și migrație din cadrul Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova.
Concluzia, însă, este prematură, întrucât statele membre al UE ar putea avea obiecții în funcție de propriile interese, a adăugat Mocanu-Bonin.
„Decizia finală este bazată nu doar pe analiza tehnică, ci și pe o filieră politică, pentru că statele membre pun accent pe anumite priorități. Unele sunt mai preocupate de drepturile minorităților, altele - de reforma justiției, având exigențe diferite bazate și pe experiențele lor naționale”, a menționat reprezentanta Delegației UE.
Reformele începute nu trebuie obligatoriu finalizate până la începerea negocierilor propriu-zise, a mai ținut să precizeze Corina Mocanu-Bonin.
„Unele reprezintă un proces continuu și este clar că vettingul sau suplinirea funcțiilor vacante din justiție sunt procese care vor continua și după evaluarea criteriilor intermediare. Aceasta poate dura pe întregul parcurs al procesului de aderare”, a concluzionat reprexentanta UE.
Stela Braniște, secretară generală adjunctă a Ministerului Justiției, a apreciat contribuția adusă pe parcursul proiectului prin expertizele și analizele oferite ministerului, accentuând că aceste acțiuni au ajutat la promovarea bunei guvernări și a transparenței decizionale.
„Evaluările alternative sunt un exercițiu extrem de eficient, care sporesc transparența și, în același timp, credibilitatea reformelor promovate de către Guvern. În procesul complex de reformare a justiției și de integrare europeană, parteneriatul dintre autorități și societatea civilă este de o valoare esențială”, a subliniat Stela Braniște, în debutul evenimentului.
„Am oferit o platformă prin care să contribuim la asigurarea unei justiții integre, eficiente și independente. Fără îndoială, calitatea justiției este astăzi o prioritate nu doar a Guvernului, ci a societății în ansamblu”, a afirmat directorul executiv al IPRE, Iulian Groza.
Proiectul „Justiție pentru Moldova”, implementat în perioada martie 2023 – februarie 2026, a fost conceput pentru a susține aderarea țării la UE. Acesta s-a concentrat pe primul cluster de negocieri, prioritizând reformele din capitolele 23 și 24.
Printre cele mai importante realizări se numără crearea Grupului de Experți în domeniul Justiției, o platformă independentă care a elaborat 14 opinii juridice privind proiecte cheie de legi și sesizări la Curtea Constituțională. De asemenea, au fost lansate două rapoarte alternative de monitorizare sectorială și o analiză funcțională extinsă a Procuraturii Generale, document care oferă soluții clare pentru modernizarea și eficientizarea instituției.
O componentă esențială a proiectului a vizat dezvoltarea resurselor umane, prin instruirea specializată a 14 experți din societatea civilă și a 10 jurnaliști, care au publicat 32 de investigații jurnalistice, contribuind la sporirea transparenței în sistemul de justiție.
CITIȚI ȘI:
