ÎN CONTEXT | Tana Foarfă: Resetarea Executivului, un test pentru procesul de aderare
Resetarea guvernului de la Chișinău reprezintă o oportunitate de a accelera reformele înaintea celor trei ani electorali, afirmă constituționalistul Alexandru Tănase. Totuși, Tana Foarfă, expertă Europuls, avertizează că reușita depinde strâns de păstrarea consensului politic legat de integrarea europeană.
„Eu nu aș fi atât de categoric încât să afirm că ne confruntăm cu o criză politică. Până la urmă, lucrurile sunt, aparent, destul de clare. Demisia Guvernului Munteanu nu a fost consecința unei crize de guvernare”, a declarat fostul președinte al Curții Constituționale Alexandru Tănase, fost deputat și ministru al Justiției, la emisiunea ÎN CONTEXT de la Moldova 1.
Totodată, acesta consideră că explicațiile oferite până acum de fostul premier nu sunt suficiente pentru a clarifica adevăratele motive ale deciziei.
„Nu cred că ne confruntăm cu o criză. Este o situație care trebuie calificată: ce s-a întâmplat în realitate și care este adevăratul motiv al acestei demisii. Recursul la principii și valori care au devenit, la un moment dat, incompatibile nu sună deloc convingător. (...) Niciodată nu a anunțat și nu a făcut public vreun punct de vedere care să sugereze măcar o anumită viziune asupra guvernării. Așa că foarte curând, cel mai probabil, președintele Republicii Moldova, doamna Sandu, va nominaliza un nou candidat pentru formarea Guvernului și vom reveni la normalitate”, a punctat Alexandru Tănase.
Un premier are obligația să ofere explicații
Fostul ministru al Justiției apreciază că invocarea unor formulări generale despre „principii” și „convingeri” nu răspunde interesului public și nu oferă clarificările pe care cetățenii le așteaptă.
„O figură de importanță politică majoră cum ar fi prim-ministrul, atunci când demisionează din funcție, este obligat, are obligația morală în fața societății și o obligație politică să explice exact care sunt argumentele și care au fost motivele demisiei sale. (...) Cu atât mai mult am observat și o anumită răceală din partea doamnei președinte Sandu și a domnului președinte Igor Grosu în raport cu domnul Munteanu, care sugerează că, de fapt, motivele care au condus la această demisie nu neapărat sunt legate cu formulările și explicațiile ce au fost oferite”, a remarcat fostul președinte al Curții Constituționale.
Un an de reforme ratate
În opinia fostului ministru, Republica Moldova a pierdut un interval favorabil pentru implementarea unor transformări importante, iar apropierea unui nou ciclu electoral va face aceste reforme mai dificil de realizat.
„A fost un an al stagnării în care nu s-au produs reforme. O chestie este absolut evidentă. Acest an care a fost ratat reprezintă o ratare strategică, deoarece este anul când puteau fi lansate o serie de reforme. De acum încolo, va fi foarte complicat. Noi intrăm într-un ciclu electoral continuu de trei ani: alegeri locale, prezidențiale, după care vin parlamentarele. (...) Și, în sensul acesta, cred eu că nemulțumirea doamnei Sandu legată de modul cum a gestionat acest mandat premierul Munteanu este legată de așteptările pe care le-a avut. Toată lumea a avut așteptări foarte mari de la acest Guvern”, a mai declarat Tănase.
Premierul are nevoie de sprijin politic
În perspectiva desemnării unui nou șef al Executivului, Tănase consideră că actualul context favorizează numirea unei persoane care să beneficieze de o susținere politică solidă din partea majorității parlamentare.
„Din punct de vedere al provocărilor cărora urmează să le facă față acest Guvern, un premier puternic, care ar avea un sprijin plenar din partea grupului parlamentar al PAS și a președintei Maia Sandu, ar fi soluția cea mai potrivită. Dar dacă ar fi să analizăm cu atenție tradiția, cum s-a acționat în cadența trecută, precum și în alte desemnări de candidați pentru formarea Guvernului PAS, ca regulă, preferă să aibă un premier care nu este neapărat lipit foarte puternic de partid”, a afirmat Tănase, care a avertizat că „orice acțiune a premierului o plătește Parlamentul în alegerile parlamentare”.
În același timp, fostul deputat pledează pentru o abordare graduală a reformelor.
„Se acționează cu multă prudență și inteligență. Cred că trebuie să identificăm una - două reforme. Nu ne vom putea duce până la cadența actualei puteri, dar să le facem să fie durabile și fundamentale. În paralel, sigur, continuăm parcursul nostru european”, a conchis Alexandru Tănase.
Continuitatea reformelor să prevaleze asupra schimbărilor politice
Dincolo de disputele politice privind desemnarea viitorului prim-ministru, instituțiile trebuie să își continue neîntrerupt activitatea în domeniile-cheie ale procesului de aderare, a declarat, la aceeași emisiune, directoarea Centrului de expertiză Europuls România, Tana Foarfă.
„Dincolo de această parte politică, este gradul de stabilitate tehnică. Adică, indiferent cine este ministrul responsabil sau premierul responsabil, aparatul tehnic are o agendă foarte clar stabilită, merge pe acele priorități și avansează”, a explicat Tana Foarfă.
Directoarea Europuls consideră că reforma justiției, reforma administrației publice locale și reforma fiscală sunt domenii în care societatea așteaptă rezultate, însă depind și de capacitatea autorităților de a adapta experiențele europene la realitățile Republicii Moldova.
„Peste tot o reformă fiscală generează dezbateri și este sănătos pentru o democrație să genereze dezbateri, deci acesta este un lucru bun. Cum sunt luate în calcul părțile și ce anume rămâne din reformă, asta este o altă discuție. Dar capitolul acesta - clusterul acesta de valori fundamentale - să ne amintim că este primul deschis, dar se închide ultimul. Și, în general, o reformă făcută bine este o reformă de lungă durată și, atunci când așteptările sunt foarte mari, mai ales din perspectiva societății și cetățenilor, (...) este normal să ne dorim să vedem efecte”, a explicat Tana Foarfă.
Excelența diplomației, succesul reprezentării externe
Experta susține că direcția europeană a Republicii Moldova este bine consolidată și a oferit până acum suficiente semnale de consecvență către partenerii europeni.
„Da, este un capitol în care Republica Moldova a demonstrat, de-a lungul timpului, mai ales odată ce a fost adoptat statutul de țară candidată, a arătat clar care sunt demersurile din această perspectivă. Și aici nu mă refer doar la elementele tehnice, ci, mai degrabă, partea, da, deci, politică de reprezentare, de tot ce înseamnă dimensiunea aceasta de reprezentare pe plan extern”, a detaliat directoarea Europuls.
În încheiere, Tana Foarfă a subliniat că procesul de aderare urmărește pregătirea instituțională și economică a Republicii Moldova pentru a funcționa la standardele europene. Obiectivul este ca, în momentul în care țara va deveni stat membru, ea să adere la spațiul comun pe deplin pregătită și fără decalaje majore, astfel încât cetățenii să beneficieze din plin de avantajele acestui statut.
Alexandru Munteanu și-a anunțat demisia vineri, 3 iulie, printr-un mesaj pe rețelele de socializare, invocând imposibilitatea de a-și mai exercita mandatul „în acord cu principiile și convingerile” sale. „E o istorie mai complicată”, a comentat pentru presă premierul demisionar.
Potrivit Constituției, demisia premierului atrage automat demisia întregului Guvern, care rămâne în funcție cu atribuții limitate până la învestirea unui nou Executiv. Președinta Maia Sandu a anunțat consultări cu fracțiunile parlamentare pentru desemnarea unui candidat, iar Igor Grosu a declarat că nu anticipează „mari schimbări în garnitura guvernamentală”.
Mai multe partide din opoziție, inclusiv Partidul Socialiștilor și Mișcarea Alernativa Națională, au anunțat public că nu vor participa la consultările de la Președinție.
Candidatul la funcția de premier va fi făcut public în această săptămână, a anunțat liderul partidului aflat șa guvernare.
CITIȚI ȘI:
