Corespondență Dan Alexe | Parlamentul UE discută raportul anual privind R. Moldova și reformele sale „exemplare”
Parlamentul European discută astăzi în sesiune plenară raportul anual care salută progresele înregistrate de Republica Moldova în toate capitolele de negociere și „angajamentul său exemplar continuu față de reformele legate de aderarea la UE, în pofida provocărilor interne și externe”.
Miercuri, 8 iulie, Parlamentul urmează să adopte rapoartele anuale de evaluare a progreselor înregistrate nu doar de Republica Moldova, ci și de Ucraina și Serbia în direcția aderării la UE.
Înaintea votului în plen, deputații vor organiza marți dezbateri cu privire la cele trei țări. În urma voturilor, raportorii permanenți pentru Serbia și Republica Moldova vor organiza conferințe de presă.
Ce conțin rapoartele despre R. Moldova, Ucraina și Serbia
Parlamentul european este dintotdeauna, în mod tradițional, favorabil extinderii Uniunii, iar autorul raportului anual despre R. Moldova prezentat marți 7 în plenul Parlamentului este redactat de un mare prieten al Moldovei, social-democratul eston Sven Mikser.
Raportul privind Republica Moldova salută progresele înregistrate în toate capitolele de negociere și angajamentul pe care îl numește "exemplar" față de reformele legate de aderarea la UE, în ciuda provocărilor interne și externe. Se afirmă că obiectivul pe care și l-a propus Chișinăul, și anume cel de a închide provizoriu negocierile de aderare până la începutul anului 2028 și de a adera la Uniunea Europeană până în 2030, este ambițios, dar "realizabil".
Eurodeputații vor asculta însă - și vor vota după aceea - și conținutul rapoartelor despre Ucraina și Serbia, alte două țări candidate "cu probleme". În raportul privind Ucraina, sunt salutate eforturile "extraordinare" ale Kievului de a consolida instituțiile democratice chiar în timpul războiului.
Raportul salută și progresele Ucrainei în ceea ce privește reforma sistemului judiciar și combaterea corupției, solicitând în același timp continuarea reformei în aceste domenii critice, esențiale pentru pregătirea țării pentru aderarea la UE. Nu se sugerează însă vreo dată posibilă, cum ar fi potențial anul 2030 pentru R. Moldova. Cât despre progresele Serbiei în direcția aderării la UE, acestea au stagnat, se afirmă în raport, al cărui text s-a axat în principal pe starea democrației și pe statul de drept. Printre problemele urgente care trebuie rezolvate de către guvernul - instabil - de la Belgrad, mai ales după ce președintele Aleksandar Vučić și-a anunțat iminenta demisie, se numără polarizarea politică acută și necesitatea unor autentice reforme structurale, mai ales în ceea ce privește combaterea corupției.
Raportul subliniază din nou necesitatea pentru Belgrad de a ajunge la un acord de normalizare a relațiilor cu Kosovo și de a realiza o aliniere deplină la politica externă a UE, aluzie la tendințele pro-ruse afișate în mod repetat de Aleksandar Vučić și de guvernul său.
În privința Serbiei, mai este însă o mare problemă, deoarece i se cere, înainte de a progresa real în drumul spre UE, să ajungă la o înțelegere definitivă cu Kosovo. Dar lucrul este extrem de complicat, câtă vreme chiar unele țări din UE, cum e România, dar și alte patru state membre — Cipru, Grecia, Slovacia și Spania — nu recunosc independența Kosovo, deși UE, ca entitate, o recunoaște oficial. De altfel, nici R. Moldova nu recunoaște independența fostei republice autonome din Serbia, cu majoritate albaneză.
Care rămân principalele îngrijorări în privința Moldovei
UE se arată în continuare îngrijorată de probabila intensificare a interferențelor maligne străine, în special ale Rusiei, și a atacurilor hibride înaintea alegerilor, și s-a angajat deja să aducă un sprijin sporit, inclusiv financiar și tehnic, pentru eforturile Guvernului Republicii Moldova de a contracara astfel de interferențe în procesul democratic al țării, inclusiv prin includerea pe liste suplimentare de sancțiuni, extinderea și consolidarea mandatului și a resurselor Misiunii de Parteneriat a UE (EUPM) în Republica Moldova și acordarea de sprijin suplimentar acesteia, precum și prin partajarea expertizei în domeniul manipulării și interferențelor informaționale străine (FIMI), combaterea amenințărilor hibride și consolidarea rezilienței.
Parlamentul European solicită, de asemenea, o intensificare a eforturilor autorităților moldovene și ale UE în sprijinul mass-mediei independente și al societății civile pro-democrație, pentru a permite jurnaliștilor de la nivel național și regional să contracareze FIMI și să consolideze alfabetizarea digitală.
Votul asupra celor trei rapoarte va avea loc miercuri, 8 iulie, însă nu este nicio surpriză că ele vor fi adoptate, consensul fiind total între principalele grupuri politice, care formează majoritatea. Cât despre deschiderea în continuare a altor pachete de negocieri ("clustere"), aceasta nu ține de Parlament, ci va fi luată până la sfârșitul lunii de către cele 27 de capitale din UE, prin consens.
