Expert, la Radio Moldova: Lipsa culturii cooperării încetinește dezvoltarea sectorului agricol
Integrarea producătorilor agricoli în structuri asociative de tip cooperatist constituie o soluție pentru atenuarea riscurilor și optimizarea costurilor, stimulând, astfel, competitivitatea. În pofida acestor avantaje și a unui cadru de reglementare legislativă care permite activități în agricultură, prestări de servicii, comerț sau transport, modelul cooperatist rămâne slab dezvoltat, la nivel național fiind înregistrate doar 700 de unități, dintre care 400 sunt cooperative de întreprinzători.
„Cooperativele de întreprinzători sunt o formă de cooperare pentru fermierii mici, din motiv că fermierii sunt fondatori ai cooperativelor și, în același timp, și principalii clienți. (...) Cooperativele devin o platformă de conexiune dintre fermieri și piața de desfacere”, a declarat doctorul în științe economice Andrei Zbancă, consultant în domeniul agrobusinessului, la emisiunea „Zi de Zi” de la Radio Moldova.
Una dintre cele mai mari provocări pentru cooperative este consolidarea instituțională în primii ani de activitate.
„Cea mai mare problemă la cooperative este dezvoltarea instituțională în primii trei-cinci ani până se formează gama de servicii, gama de diversificare a produselor și până se formează încrederea între membri prin activitățile pe care le fac”, a explicat expertul în științe economice.
De asemenea, lipsa culturii cooperării rămâne o barieră majoră pentru dezvoltarea acestui model economic în Republica Moldova.
„Este necesar ca la ministerul de profil să fie un departament de asociere și cooperare a fermierilor. Acest lucru este foarte important pentru a ne putea organiza sectoarele de producere”, a a mai precizat Zbancă.
Un exemplu de cooperare agricolă funcțională se regăsește în satul Inești, raionul Telenești, unde cinci producători de nuci și-au unit eforturile acum șase ani pentru a-și valorifica mai eficient producția și pentru a deveni mai competitivi pe piață. Inițiativa s-a concretizat prin crearea unei secții moderne de uscare, procesare și ambalare a nucilor.
Potrivit unuia dintre membrii fondatori ai cooperativei, omul de afaceri Lilian Florea, investiția a fost realizată cu sprijin extern și contribuții proprii ale membrilor.
„A fost un proiect al Băncii Mondiale, am avut un grant destul de bun, în mărime de 300 de mii de dolari, care a ajutat cooperativa să construiască această fabrică. Evident, membrii au luat ulterior și credite, au primit și subvenții de la Ministerul Agriculturii, prin agenția Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură, prin «Livada Moldovei», cu un procent destul de convenabil”, a comunicat Lilian Florea pentru Radio Moldova.
Potrivit lui Florea, modelul cooperativ poate deveni un motor stabil și sustenabil de dezvoltare economică, inclusiv pentru agricultura din Republica Moldova, unde tot mai mulți producători încep să descopere avantajele lucrului în echipă. Aceasta devine necesară pentru a face față provocărilor din domeniu, oferind acces în tehnologie, la investiții, imputuri mai ieftine și piețe de desfacere externe. Într-o perioadă marcată de incertitudini și dezechilibre, modelul cooperativ se dovedește a fi rezilient, promovând democrația economică, justiția socială și echilibrul ecologic.
În prezent, cooperativele din întreaga lume numără un miliard de membri în peste 100 de țări și asigură, direct sau indirect, peste 280 de milioane de locuri de muncă. Spectrul acestora acoperă numeroase domenii, de la finanțe și locuințe, până la agricultură. În Canada, fiecare al treilea cetățean este membru al unei cooperative, iar în Japonia, peste 90% dintre fermieri sunt organizați într-o astfel de structură.
În țările Uniunii Europene există peste 250 de mii de cooperative, din care fac parte mai mult de 160 de milioane de cetățeni. Cote de piață substanțiale sunt deținute de cooperativele din agricultură, urmate de cele din silvicultură, sectorul bancar, comerțul cu amănuntul, farmaceutică și asistență medicală.
Cea mai veche înregistrare a unei cooperative datează din martie 1761, când, în Scoția, țesătorii locali au început să vândă la reducere conținutul unui sac cu fulgi de ovăz. Prima afacere cooperatistă modernă a fost înființată în 1844 de un grup de 28 de artizani care lucrau în fabricile de bumbac din orașul englez Rochdale. Confruntați cu condiții dificile de muncă și salarii mici, țesătorii nu își mai puteau permite prețurile ridicate ale alimentelor și bunurilor de uz casnic. Astfel, ei au hotărât că, prin punerea în comun a resurselor limitate și prin colaborare, ar putea accesa bunuri de bază la prețuri mult mai mici.
