Sesizarea privind Găgăuzia la CC: Ministerul Justiției solicită respingerea cererii Adunării Populare

Curtea Constituțională continuă miercuri, 8 iulie, să analizeze sesizarea depusă de Ministerul Justiției privind constituționalitatea unor prevederi legale care reglementează procesele electorale și instituționale din Găgăuzia. Înalta instanță se va pronunța asupra fondului cauzei după ce va examina și sesizarea conexată depusă de Adunarea Populară a Găgăuziei, care vizează constituționalitatea unor prevederi din Codul electoral.

Ministerul Justiției: „Nu există o ingerință în vreun drept fundamental garantat de Constituție”

13:32

Secretarul de stat al Ministerului Justiției, Mihai Gheorghieș, a solicitat Curții Constituționale respingerea sesizării depuse de Adunarea Populară pe motiv de inadmisibilitate. Oficialul a invocat faptul că autorii sesizării nu au argumentat că prevederile contestate ar reprezenta o ingerință în vreun drept fundamental garantat de Constituție.

„În sistemul organelor electorale, Comisia Electorală Centrală este organul ierarhic superior, care activează permanent. Consiliul Electoral Central al Găgăuziei este parte integrantă a sistemului organelor electorale al Republicii Moldova. Respectiv, denumirile distincte de Consiliu Electoral Central al Găgăuziei și Comisie Electorală Centrală a Găgăuziei nu intră sub incidența normelor constituționale”, a subliniat secretarul de stat.

Mihai Gheorghieș a mai spus că obiectul sesizării depuse de Adunarea Populară excede competenței acesteia, întrucât Adunarea poate sesiza Curtea Constituțională doar în cazul în care actele contestate nu corespund prevederilor articolului 111 din Constituție.

„În prezenta cauză, normele contestate din Codul electoral nu modifică statutul juridic special al Găgăuziei, nu afectează existența autonomiei, organele reprezentative sau executive ale acesteia și nici competențele proprii ale autonomiei”, a declarat reprezentantul Ministerului Justiției.

Pauză până la 13:00

12:32

Plenul Curții Constituționale a anunțat o pauză de 30 minute în examinarea sesizării.

Vicepreședintele APG: Modificările trebuie examinate în ansamblu, nu izolat

12:24

Prezentând în ședință sesizarea Adunării Populare, vicepreședintele forului legislativ de la Comrat, Gheorghe Leiciu, a susținut că prevederile contestate modifică, în esență, statutul juridic special al Găgăuziei, fără respectarea procedurii constituționale.

„Ne adresăm Curții Constituționale cu rugămintea de a stabili dacă cerința privind majoritatea calificată prevăzută la alineatul (7) al articolului 111 din Constituție se aplică doar în cazul modificării Legii privind statutul juridic special al Găgăuziei sau și altor acte legislative care, fără a modifica această lege, afectează direct conținutul acesteia și generează consecințe juridice similare”, a explicat Gheorghe Leiciu.

El a mai spus că, prin stabilirea obligației de a adopta modificările la Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei cu votul a cel puțin trei cincimi din numărul deputaților aleși ai Parlamentului, Constituția a urmărit să asigure o protecție sporită regiunii autonome. Or, prin modificarea Codului electoral printr-o procedură distinctă, această garanție ar fi fost afectată.

„În primul rând, este modificată denumirea organului electoral al Găgăuziei, prevăzut de Legea nr. 344 din 1994, în care se menționează clar că Adunarea Populară aprobă componența Comisiei Electorale Centrale a Găgăuziei, în timp ce în Codul electoral al Republicii Moldova este utilizată în prezent denumirea de Consiliu Electoral Central. În al doilea rând, este modificat statutul juridic al acestuia în sistemul organelor electorale ale Republicii Moldova. În al treilea rând, este schimbată procedura de formare și organizare a activității acestui organ. În al patrulea rând, sunt redistribuite anumite competențe între organele autonomiei și organele electorale centrale, inclusiv în domeniul asigurării organizaționale, de personal și administrative”, a punctat vicepreședintele Adunării Populare.

Potrivit lui Gheorghe Leiciu, fiecare dintre aceste modificări trebuie evaluată în ansamblu, nu în mod izolat, întrucât este important efectul juridic cumulat al acestora.

„Nu contestăm unitatea puterii de stat și nu punem la îndoială competențele Parlamentului de a reglementa prin lege relațiile electorale. Prezenta sesizare vizează exclusiv respectarea Constituției. Dacă reglementarea legislativă afectează elemente esențiale ale statutului juridic special al Găgăuziei, Constituția impune respectarea unei proceduri speciale pentru adoptarea acesteia”, a mai spus Leiciu, susținând că Găgăuzia nu poate fi lipsită de dreptul de a participa la formarea organelor electorale din regiune.

Șefii Poliției și SIS din Găgăuzia

10:53

Avocatul Adunării Populare, Iurie Mărgineanu, a insistat să afle de la reprezentantul Parlamentului în ce măsură se va mai deosebi Găgăuzia dacă îi va fi retras dreptul de a participa la formarea organelor administrative din domeniul securității la nivel local.

„Juridic vorbind, statutul special al Găgăuziei se va rezuma la statutul juridic al unui simplu raion”, a notat apărătorul.

Avocatul s-a referit la norma contestată de autoritățile centrale, care prevede în prezent că șeful structurii locale a Poliției și conducătorul Direcției teritoriale a Serviciului de Informații și Securitate (SIS) sunt numiți și eliberați din funcție de Ministerul Afacerilor Interne, respectiv, de SIS, la propunerea bașcanului Găgăuziei, cu aprobarea Adunării Populare.

Reprezentantul Parlamentului la Curtea Constituțională, Radu Radu, l-a contrazis pe avocat, afirmând că nu este vorba despre „retragerea dreptului autonomiei de a forma organele administrative pentru asigurarea siguranței”.

„Direcțiile locale ale SIS-ului și ale Ministerului Afacerilor Interne nu se subordonează autorităților locale. Acestea fac parte dintr-un sistem unic, iar subordonarea are loc în cadrul acelui sistem. Nicio autoritate locală și nimeni altcineva nu poate să dea indicații, nu poate chema la raport autoritățile respective sau persoanele, mai bine zis”, a precizat Radu Radu.

Domnica Manole: „Aici nu este loc de șantaj”

10:15

Curtea Constituțională l-a avertizat pe vicepreședintele Adunării Populare a Găgăuziei, Gheorghe Leiciu, în legătură cu declarațiile făcute în cadrul ședinței, după ce acesta a sugerat că respingerea sesizării înaintate de Legislativul de la Comrat ar putea provoca revolte în regiune. Curtea a calificat aceste afirmații drept o formă de presiune asupra instanței.

„Dacă nu respectați ordinea ședinței și regulamentul Curții, puteți fi eliminat din sală, puteți fi dat afară din ședința Curții. Ședința va continua și în lipsa dumneavoastră. Este clar, domnule, aici nu este loc de șantaj și nici de presiuni asupra Curții”, a declarat președinta Curții Constituționale, Domnica Manole.

Sesizarea privind Găgăuzia: Curtea Constituțională examinează astăzi cererea conexată a Adunării Populare

10:02

Cauza are la bază sesizarea depusă de ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari, prin care se solicită verificarea constituționalității unor prevederi din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei, Legea cu privire la activitatea poliției și statutul polițistului și Codul electoral.

În ședința din 7 iulie, secretarul de stat al Ministerului Justiției, Mihai Gheorghieș, a susținut că normele contestate creează un sistem electoral regional paralel și permit influența politică asupra organului electoral, afectând principiul unității cadrului electoral național și imparțialitatea administrării alegerilor.

Totodată, reprezentantul ministerului a argumentat că securitatea națională și lanțul de comandă al Poliției trebuie să rămână exclusiv în competența statului, fără condiționări sau control din partea autorităților regionale, subliniind că autonomia nu poate justifica fragmentarea ordinii constituționale sau a competențelor instituțiilor naționale.

Reprezentantul Parlamentului la Curtea Constituțională, Radu Radu, a declarat, la rândul său, că autonomia locală nu poate justifica ignorarea legii, a autorității Guvernului sau a actului de justiție. Potrivit acestuia, orice structură electorală creată în afara cadrului expres prevăzut de Codul electoral este lipsită de temei legal, iar actele privind constituirea și funcționarea acesteia sunt lovite de nulitate absolută.

De cealaltă parte, vicepreședintele Adunării Populare, Gheorghe Leiciu, a afirmat că sesizarea Ministerului Justiției nu ridică probleme de constituționalitate, ci vizează aspecte de rațiune politică și legislativă.

El a subliniat că, în cei 31 de ani de aplicare a Legii privind statutul juridic special al Găgăuziei, nu au existat cazuri în care autoritățile de la Comrat să fi împiedicat activitatea Poliției, a Ministerului Justiției sau a Serviciului de Informații și Securitate, să fi încălcat caracterul unitar al statului, standardele europene privind organizarea alegerilor sau să fi exercitat o influență ilegală asupra organelor electorale.

Avocatul Iurie Mărgineanu a respins argumentele Ministerului Justiției privind existența unui sistem instituțional paralel, susținând că normele contestate asigură reprezentarea intereselor comunității locale în domeniul electoral, al poliției și al securității, fără a modifica competențele autorităților naționale. Totodată, acesta a calificat criticile ministerului drept ipotetice și speculative.

Mandatul actualei Adunări Populare a expirat în noiembrie 2025, însă alegerile nu au mai avut loc după ce datele stabilite inițial au fost anulate prin decizii judecătorești. La 3 iulie, Legislativul de la Comrat a stabilit o nouă dată pentru alegerea deputaților locali – 16 noiembrie – și a aprobat, totodată, o sesizare adresată Curții Constituționale, prin care solicită declararea neconstituționalității unor prevederi din Codul electoral al Republicii Moldova.

Legislativul de la Comrat susține că anumite prevederi limitează autonomia Găgăuziei și solicită Curții Constituționale să verifice compatibilitatea acestora cu principiile constituționale privind autonomia locală și statutul juridic special al regiunii.

CITIȚI ȘI: