Revista presei interbelice: Elevii din Chișinău, la fel de buni la Bac ca cei din liceele de elită din Iași
Ziarul România Nouă publica pe prima pagină o analiză a bacalaureatului. După bacalaureatul din 1926, președintele unei comisii de examinare a lăudat rezultatele elevilor din Chișinău, spunând că acestea demonstrează progresul școlii românești din Basarabia.
Elevii au răspuns la examene la un nivel comparabil cu cel al elevilor din liceele de elită din Iași, în ciuda dificultăților legate de lipsa bibliotecilor și de faptul că mulți învățau româna ca limbă nouă. Autorul consideră că școala românească din Chișinău începe să dea roade și își exprimă speranța ca, în viitor, mai mulți tineri din Lăpușna și Orhei să ajungă la liceu și apoi la universitate.
Tot în acest ziar citim o analiză a viticulturii, care era descrisă drept una dintre cele mai vechi și mai importante ocupații ale Basarabiei, susținând că între două treimi și 80% dintre țărani trăiau din cultivarea viței-de-vie.
Autorul critica faptul că viticultorii erau împovărați de taxe pe vin, de restricții la vânzare și de lipsa sprijinului pentru export. Articolul nu vorbește doar despre vin, ci despre identitatea economică a Basarabiei. Mesajul autorului era următorul: dacă statul vrea o provincie prosperă, trebuie să investească în ceea ce știe ea să facă cel mai bine – viticultura.
De la viticultură trecem și la pescuit. Tot în acest ziar se prezenta Vâlcovul (oraș aflat astăzi în Ucraina, sub numele de Vylkove, în regiunea Odesa) drept centrul pescuitului din Basarabia și una dintre cele mai importante zone piscicole ale României.
Articolul arăta că, datorită cooperativelor și regimului de pescuit liber, capturile crescuseră spectaculos: numai în 1924 pescarii din Vâlcov au prins peste 320.000 kg de morun, de aproape patru ori mai mult decât în 1914. Cooperativele „Morunul” și „Dunărea” ofereau credite pescarilor, cumpărau unelte, administrau cherhanale și produceau icre negre și scrumbii apreciate inclusiv pe piețele externe.
Ziarul Dimineața prezenta o cercetare a lui Longworth Chambrun, care demonta mai multe legende despre William Shakespeare. Autoarea susținea că dramaturgul nu și-a scris piesele în primul rând pentru el însuși, ci pentru marii actori ai vremii, în special Richard Burbage, interpretul unor roluri tragice precum Hamlet și Richard al III-lea, și celebrul comedian William Kempe, a cărui popularitate a influențat apariția momentelor comice chiar și în tragedii.
Totodată, cercetarea arăta că teatrul Globe avea decoruri complexe, costume bogate și montări spectaculoase, contrazicând imaginea unui teatru sărac și improvizat, iar teatrul englez beneficia deja de producții impresionante.
Ziarul Opinia relata că Polonia, îngrijorată de apropierea dintre Germania și Rusia Sovietică, a cerut României să clarifice cum ar acționa în cazul unei agresiuni sovietice, în baza alianței româno-polone. Totodată, Polonia propunea și un acord cu Bulgaria pentru apărarea comună împotriva unei eventuale amenințări din partea Uniunii Sovietice.
Potrivit articolului, România analiza și varianta unui pact de neagresiune cu Rusia Sovietică, prin medierea Italiei. Privită astăzi, știrea pare aproape profetică. Temerile Poloniei din 1926 aveau să se confirme peste numai 13 ani, când, în 1939, țara a fost atacată de Germania din vest și de Uniunea Sovietică din est, eveniment care a deschis drumul celui de-al Doilea Război Mondial.
Tot acest ziar anunța că Regele Ferdinand I urma să plece pe 15 iulie într-o călătorie de aproximativ 60 de zile. Prima oprire era în Franța, unde suveranul urma să petreacă o lună la tratament balnear, după care avea programate vizite în Elveția și Italia.
Astfel de deplasări nu erau doar călătorii pentru sănătate, ci și ocazii de consolidare a relațiilor diplomatice ale României cu marile state europene.
Autor: Dan Melnic
