Rezoluția PE în favoarea deschiderii fără întârziere a tuturor capitolelor negocierilor cu R. Moldova, adoptată cu o uriașă majoritate
Parlamentul European a adoptat miercuri, 8 iulie, în ședință plenară, o rezoluție prin care aprobă raportul eurodeputatului Sven Mikser (socialist din Estonia) privind Raportul Comisiei Europene despre progresele Republicii Moldova în implementarea Planului de Creștere și în aplicarea tuturor măsurilor necesare pentru apropierea de UE.
Eurodeputații care au votat astăzi în favoarea raportului au fost în număr de 505 (din 665 prezenți), cu 115 împotrivă și 45 de abțineri.
Raportorul special pentru Republica Moldova, Sven Mikser, a cerut, de altfel, eurodeputaților să sprijine apelul către cele 27 de țări membre ale UE (altfel zis Consiliul UE) în favoarea deschiderii fără întârziere a tuturor celor șase „clustere”, pachete de negocieri, după deschiderea de către Chișinău și Comisie, în luna iunie, a pachetului „valorilor fundamentale” (clusterul nr. 1).
R. Modova a făcut cele mai mari progrese
Republica Moldova a făcut cele mai mari progrese dintre toate țările candidate la aderarea la Uniunea Europeană și este pregătită să înceapă negocierile propriu-zise pentru toate cele șase capitole tematice ale aderării. Aceasta este concluzia principală a proiectului de raport întocmit de eurodeputatul Sven Mikser, raportorul Parlamentului European pentru Republica Moldova. Parlamentul European cere, așadar, pe baza raportului Comisiei, accelerarea negocierilor de aderare a Republicii Moldova, argumentând că toate capitolele sunt pregătite pentru deschidere.
Toți vorbitorii reprezentând principalele grupări transnaționale, care formează majoritatea în Parlamentul european (creștin-democrații, socialiștii, liberalii și ecologiștii), s-au exprimat favorabil despre raportul eurodeputatului Sven Mikser privind concluziile Comisiei Europene despre progresele Republicii Moldova.
O notă discordantă a fost însă adusă de câțiva deputați din partidele extremiste, de dreapta sau de stânga, însă cel mai vehement, ba chiar strident ton a fost cel al eurodeputatului neafiliat român Luis Lazarus, care s-a rupt de gruparea SOS a Dianei Șoșoacă și care, în dezbaterea de marți, 7 iulie, care a precedat votul asupra raportului, a atacat existența însăși a R. Moldova, sugerând o corupție generalizată și numind-o pe Maia Sandu: „pseudo-președinta unei pseudo-țări”.
Asta a contrastat flagrant cu tonul tuturor celorlalți vorbitori, care și-au formulat certitudinea că raportul va fi aprobat cu o largă majoritate și că Parlamentul va cere guvernelor să deschidă toate clusterele negocierilor cu Chișinăul cât mai repede, în orice caz până la sfârșitul anului.
În același timp, eurodeputații avertizează că reforma justiției, combaterea corupției și consolidarea instituțiilor trebuie accelerate de către Chișinău, dacă aderarea la Uniunea Europeană în 2030 urmează să fie atinsă.
Decizia aparține acum țărilor membre
Rezoluția de astăzi a Parlamentului European nu are o valoare juridică și nu este constrângătoare, însă guvernele celor 27 de țări membre vor trebui să țină seama de opinia și cererile sigurei instituții europene, Parlamentul, ai cărei membri sunt aleși prin vor universal.
Se așteaptă acum cel puțin deschiderea iminentă a capitolului („cluster”) 6, cel care se ocupă printre altele de relațiile externe, lucru ce va fi discutat, cel mai probabil chiar săptămâna aceasta, de către ambasadorii la UE ai celor 27 (în cadrul reuniunii ambasadorilor, care este denumită COREPER, sigla în franceză de la „Comitetul reprezentanților permanenți”). Un anunț oficial privind cursul pe mai departe al negocierilor de aderare este așteptat pe 14 iulie.
Ceea ce merită, deocamdată, subliniat și care nu apare explicit în textul aprobat de Parlamentul European este că raportul nu mai discută dacă Republica Moldova e pregătită să înceapă negocierile, ci pornește de la premisa că toate cele șase clustere sunt gata de deschidere și mută presiunea asupra Consiliului UE și a statelor membre. Este o schimbare de accent politică importantă: problema nu mai este Chișinăul, ci disponibilitatea capitalelor europene de a nu mai bloca procesul de aderare. Pentru publicul din Republica Moldova, acesta este, probabil, mesajul cel mai relevant al întregului raport.
CITIȚI ȘI:
