Alina Kühnel: NATO consolidează securitatea în regiunea Mării Negre, inclusiv pentru Republica Moldova
Deciziile adoptate la Summitul NATO de la Ankara marchează o consolidare a flancului estic al Alianței și deschid perspectiva unor măsuri concrete pentru securitatea regiunii Mării Negre, inclusiv în beneficiul Republicii Moldova, constată jurnalista Deutsche Welle (DW), Alina Kühnel.
În opinia jurnalistei, războiul din Ucraina și reafirmarea Rusiei drept principala amenințare pe termen lung determină o atenție sporită pentru securitatea flancului estic și pentru regiunea Mării Negre.
„Faptul că Rusia continuă să rămână pe termen lung principal amenințare pentru statele NATO, mai ales pe flancul estic, reprezintă și puncte bune pentru România, pentru zona Mării Negre și pentru Republica Moldova, pentru că acolo se va întări apărarea, se va investi mai mult în tot ce ține de infrastructură și de securitate regională. (...) Înseamnă o coeziune mai mare în cadrul alianței, de altfel s-a și anunțat faptul că Articolul 5 va fi de toată lumea în continuare susținut”, a declarat jurnalista DW, Alina Kühnel, la Moldova 1.
Aceasta a evidențiat și una dintre măsurile concrete anunțate la Ankara privind securitatea maritimă.
„Ar fi important de spus și că, referindu-ne la Marea Neagră, cel mai vizibil impact al acestui summit reprezintă faptul că România, Bulgaria și Turcia au decis extinderea grupului comun de combatere a minelor marine, nu doar pentru navigație, ci și pentru infrastructura critică. Ei vor încerca să apere în viitor conductele submarine, cablele de telecomunicații și platformele și instalații energetice offshore. Deci sunt, aș spune, destul de multe vești bune pentru flancul estic, pentru România, implicit pentru Republica Moldova și pentru zona Mării Negre în general”, a precizat Alina Kühnel.
Întrebată dacă obiectivele promovate de România privind consolidarea securității la Marea Neagră și sprijinirea Republicii Moldova pot deveni măsuri concrete, Kühnel a apreciat că evoluțiile depind în mare măsură de războiul din Ucraina.
„Există șanse, deși în acest moment focusul rămâne pe Ucraina. Dat fiind faptul că atât Republica Moldova cât și România sunt lângă Ucraina și că acolo continuă să fie un conflict pe care statele din cadrul NATO îl susțin, îl sprijină, evident apărarea Ucrainei, atunci sunt destul de multe șanse ca și aceste planuri să devină concrete în perioada următoare”, a declarat jurnalista.
Comentând faptul că aliații au promis cel puțin 70 de miliarde de euro pentru Ucraina, fără a formula însă un calendar privind aderarea acesteia la NATO, Kühnel consideră că această abordare era previzibilă.
„Era un pas de așteptat, sau o decizie de așteptat, pentru că în condițiile în care Ucraina are în continuare un conflict, este greu de crezut că ar putea intra în cadrul alianței cu acest conflict. Șansele sunt posibile într-un viitor destul de apropiat din momentul în care conflictul s-ar încheia, evident. Mi se pare însă foarte important mesajul comun, continuăm să susținem Ucraina. Rusia rămâne cel mai important agresor, cel mai mare dușman, așa încât pentru Ucraina în acest moment susținerea este cât se poate de evidentă”, a subliniat aceasta.
Cu referire la decizia Statelor Unite de a permite producerea sub licență în Ucraina a sistemelor Patriot, jurnalista DW consideră că măsura răspunde atât unor interese economice americane, cât și unor necesități operaționale.
„Înainte de toate, cel puțin în privința Statelor Unite și în privința lui Donald Trump, este o decizie financiară, pentru că Donald Trump și-a atins unul dintre obiective, acela de a vinde cât mai mult armament. El a spus, de altfel, textual: vindem oricui și oricât armament vrea. Și aceste licențe presupun niște costuri. Pe de altă parte, însă, logistic este o decizie bună, pentru că este mult mai ușor în momentul în care Ucraina va avea capacitatea de a le produce acolo, de a le folosi imediat și de a nu aștepta ca acestea să fie livrate prin diverse metode”, a explicat Alina Kühnel.
Despre anunțul președintelui american Donald Trump privind o posibilă discuție cu Vladimir Putin pentru încheierea războiului, jurnalista consideră că premisele unei soluții negociate rămân limitate.
„Am auzit de la Donald Trump tot felul de variante, că războiul se va încheia imediat, de altfel, același lucru l-a spus și referindu-se la conflictul din Iran, care de altfel a fost și el pe agenda acestui summit NATO. Cred că nu putem spune că în acest moment există condiții concrete pentru stabilirea păcii”, a conchis Alina Kühnel la postul public de televiziune.
Summitul NATO de la Ankara, care a avut loc pe 7 și 8 iulie 2026, a reprezentat un moment de reconfigurare strategică, în contextul redefinirii relației transatlantice, al continuării războiului din Ucraina și al consolidării rolului Europei în arhitectura de securitate a Alianței.
În declarația finală a summitului liderii statelor membre au reafirmat angajamentul față de apărarea colectivă prevăzută de Articolul 5 al Tratatului de la Washington și au convenit asupra unor noi investiții în apărare, inclusiv un sprijin militar de cel puțin 70 de miliarde de euro pentru Ucraina în 2026, care va fi menținut la un nivel similar și în 2027.
În marja summitului NATO de la Ankara au avut loc întrevederi-cheie între liderii Alianței, inclusiv între președintele american Donald Trump și omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, în timp ce statele membre și-au reafirmat angajamentul față de apărarea colectivă și unitatea Alianței. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski și-a exprimat recunoștința „pentru accentul puternic pus pe consolidarea apărării aeriene a Ucrainei” în urma unei „întâlniri fructuoase” cu președintele SUA, Donald Trump, la summitul NATO de la Ankara, Turcia.
CITIȚI ȘI:
