Capcana apelurilor false: Reținerea unor curieri reprezintă doar „o picătură într-un ocean de probleme”
Escrocheriile telefonice continuă să provoace pierderi de milioane de lei în Republica Moldova, iar recuperarea banilor este, de cele mai multe ori, un proces complicat. Specialiștii din domeniul juridic avertizează că șansele de a recupera prejudiciul depind în mare măsură de identificarea autorilor, în timp ce prevenția și un minim de cunoștințe juridice rămân cele mai eficiente metode de protecție.
„Escrocheriile nu sunt un fenomen nou pentru Republica Moldova, doar că acest fenomen a atins cote atât de alarmante, încât discutăm în fiecare zi despre ele”, a afirmat Alexandru Bot, expert pe probleme juridice, la emisiunea „Bună dimineața” de la Moldova 1, ediția din 10 iulie.
Fapta numită în mod obișnuit „fraudă” este încadrată juridic drept escrocherie, a precizat el.
„În contextul subiectului abordat, această fraudă presupune definiția escrocheriei, redată sumar în articolul 190 din Codul penal, care presupune dobândirea ilegală a bunurilor altei persoane prin înșelarea acesteia, inducerea în eroare și, mai nou, menținerea acesteia în eroare”, a explicat expertul.
Succesul acestor scheme se bazează pe exploatarea vulnerabilităților oamenilor și pe faptul că victimele ajung să își predea singure bunurile.
„Se tatonează terenul pentru a găsi o formulă cu randament maxim, astfel încât persoanele să-și predea de bunăvoie bunurile. Doi - făptuitorii să nu fie identificați. Aceasta, cred, este formula exploatată”, a precizat Bot.
De unde vin escrocheriile și cum pot fi recuperați banii
Întrebat dacă apelurile frauduloase provin din Republica Moldova sau din alte state, expertul a precizat că acest aspect nu schimbă încadrarea juridică a faptei.
„Legea este una, fiindcă această infracțiune se consumă pe teritoriul Republicii Moldova. Sursa poate fi și în altă țară, dar asta nu schimbă calificarea ei și nici abordarea organelor de anchetă”, a explicat Alexandru Bot.
Acesta a adăugat că autoritățile moldovenești trebuie să colaboreze cu instituțiile similare din alte state pentru identificarea autorilor și stoparea fenomenului.
Potrivit expertului, recuperarea prejudiciului este partea cea mai dificilă în astfel de dosare.
„Acest aspect este cel care îi interesează cel mai mult pe oameni, dar, cu regret, este și cel mai greu de realizat”, a spus acesta.
Problema apare deoarece, în multe cazuri, anchetatorii nu reușesc să identifice persoana aflată în spatele apelurilor frauduloase.
„Acum, mai nou, aceste escrocherii telefonice presupun că la acel capăt de fir nu știi cu cine vorbești, nu știi exact cine a promovat aceste acțiuni ilegale, respectiv, aceleași probleme le are și ancheta atunci când desfășoară acțiunile. În condițiile în care nu poate fi identificată o persoană concretă căreia să i se înainteze o anumită învinuire, de regulă, urmărirea penală ajunge la punctul suspendării ei și aceste dosare pur și simplu dăinuie în timp fără a mai fi recuperate bunurile”, a explicat Alexandru Bot.
Expertul susține că reținerea unor curieri sau destructurarea unor grupări reprezintă doar „o picătură într-un ocean de probleme”, iar imaginile video publicate de autorități pe rețelele de socializare nu înseamnă neapărat și recuperarea imediată a pierderilor financiare.
Serviciul 112 sau direct la poliție?
În cazul în care o persoană își dă seama că a fost înșelată, primul pas este sesizarea poliției.
„Cea mai indicată cale de a acționa este depunerea unei plângeri la poliție, care trebuie să investigheze acest caz”, a recomandat expertul.
Totuși, Bot atenționează că pot exista situații în care responsabilitatea să fie analizată și din perspectiva instituției bancare.
„Dacă se identifică faptul că anumite sisteme de securitate ale băncii au cedat, poate fi recomandabilă chiar și reclamarea acesteia în instanță”, a precizat Bot.
Expertul spune că apelarea Serviciului 112 este utilă, însă investigația va fi oricum preluată de poliție.
„Este recomandat, fiindcă informația ajunge și la organele de poliție, doar că acestea trebuie ulterior să investigheze posibila infracțiune”, a explicat el.
În același timp, expertul speră că mecanismele de cooperare dintre instituții vor deveni mai eficiente pentru blocarea rapidă a acestor fraude.
Ce responsabilitate au operatorii de telefonie
Referitor la operatorii de telefonie, Alexandru Bot spune că aceștia au obligația de a furniza servicii de comunicații, însă sunt limitați de legislația privind protecția datelor.
„Operatorul este limitat prin anumite restricții de a accesa datele cu caracter personal. Deci, până la urmă, el nu poate asculta acele telefoane, nu poate cu certitudine ști că acel număr care te apelează este mușamalizat și, din câte am înțeles, asta lucrează de la un operator la altul”, a explicat expertul.
Acesta a menționat că Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații (ARCOM) lucrează la soluții care ar permite blocarea numerelor falsificate încă din momentul inițierii apelului.
Vigilența cetățenilor, esențială
Expertul le recomandă cetățenilor să fie prudenți și să consulte un specialist înainte de a lua decizii majore.
„Maximă vigilență, fiindcă, până la urmă, veți avea de confruntat problema individual”, a avertizat acesta.
Alexandru Bot consideră că o cultură juridică minimă poate preveni multe dintre aceste situații.
„Cultura juridică nu presupune că trebuie să cunoști cap-coadă legile. Pentru asta există profesioniștii din domeniu. Este recomandabilă consultarea unui avocat sau jurist, fiindcă, până la urmă, te costă mai puțin decât o eventuală problemă care poate apărea”, a concluzionat expertul.
Zilnic, Poliția Republicii Moldova anunță despre cazuri grave de escrocherie. Victimele sunt sunate de persoane necunoscute care se dau drept polițiști, reprezentanți ai Băncii Naționale a Moldovei sau ai Serviciului de Informații și Securitate. Induși în eroare, cetățenii le oferă escrocilor sume mari de bani.
În unele cazuri, victimele au ajuns să ia credite de la bănci. Autoritățile îndeamnă cetățenii să nu ofere prin telefon date bancare, coduri de verificare sau alte informații personale.
Un Punct Focal Național Antifraudă urmează a fi instituit în R. Moldova pentru a coordona prevenirea și combaterea escrocheriilor telefonice, financiare și digitale. Recomandarea a fost făcută de Parlament pe 2 iulie, după ce raportul Comisiei de anchetă a arătat că peste 95% dintre fraude sunt comise prin tehnici de inginerie socială, iar numărul cazurilor a crescut cu 21.7% în primele cinci luni ale anului 2026, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.
Potrivit documentului, cele mai frecvente metode folosite pentru escrocherii sunt falsificarea identității apelantului - spoofing, tehnologiile deepfake, schema „ruda implicată în accident”, precum și asumarea identității unor autorități sau instituții bancare.
Punctul ar urma să coordoneze, în timp real, schimbul de informații, să asigure blocarea imediată a numerelor și platformelor frauduloase, implementarea obligatorie a sistemelor antispoofing, instituirea unui mecanism unic de alertare rapidă a populației și prezentarea periodică în Parlament a rapoartelor de activitate.
Centrul unic de coordonare ar urma să reunească reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului de Informații și Securitate, Procuraturii Generale, Inspectoratului General al Poliției, Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, Agenției pentru Securitate Cibernetică, Băncii Naționale a Moldovei, instituțiilor financiar-bancare, operatorilor de telefonie mobilă și internet, precum și ai Agenției Naționale pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației.
CITIȚI ȘI:
