Revista presei interbelice: Un studiu promis despre Eminescu, transformat în subiect de ironii
La 10 iulie 1926, ziarul Dimineața îl critica pe profesorul dl. Cuza, care a promis încă din 1914 un amplu studiu introductiv la ediția operelor lui Mihai Eminescu, însă așa și nu l-a publicat.
Autorul, Barbu Lăzăreanu, ironiza situația și amintea că, deși Cuza cerea acum mai multe studii despre Eminescu, existau deja numeroase cercetări semnate de personalități precum Titu Maiorescu, Nicolae Iorga, Garabet Ibrăileanu, I. L. Caragiale și alții.
În perioada interbelică existau controverse aprinse privind editarea operei lui Mihai Eminescu, iar promisiunile neîndeplinite ale unor intelectuali deveneau subiect de critică în presă.
Tot acest ziar relata că autoritățile din Chișinău au încheiat verificarea actelor străinilor din județele Hotin și Cetatea Albă. În urma controlului, 600 de persoane au primit dreptul de a rămâne în România până în iulie 1927, iar 1.530 de străini au primit doar prelungiri temporare ale șederii, între două și trei luni.
În Basarabia interbelică, autoritățile monitorizau atent statutul străinilor, provincia fiind o zonă de frontieră cu o importanță strategică deosebită pentru statul român.
Ziarul Romania Nouă avea rubrica de scrisori de la sate. Un sătean din Sireți, județul Lăpușna, transmitea că, deși culturile de câmp promiteau o recoltă bună, viile erau grav afectate de mildiu, iar tratamentele cu piatră vânătă deveneau ineficiente din cauza ploilor dese.
Sirețeanul semnala și tăierile ilegale din pădurea satului Micăuți, dar și problemele băncii populare „Adevărul”, acuzată că a distribuit porumb alterat, din cauza căruia mai mulți săteni s-ar fi îmbolnăvit de pelagră, fiind internați.
O alta scrisoare venea de la Drăsliceni, județul Lăpușna, din care aflăm că funcționau două școli primare, însă ambele își desfășurau activitatea în condiții dificile: una avea trei învățători într-o singură sală de clasă, iar cealaltă doi învățători, tot într-o singură sală. Autorul critica și faptul că preotul satului continua să oficieze slujbele după calendarul vechi, fără să adopte stilul nou. O luptă care continuă și azi.
Ziarul ne mai anunța despre Camera de Comerț și Industrie din Chișinău, care a primit din Germania mostre de fructe uscate, deoarece comercianții germani erau interesați să cumpere fructe din Basarabia. Produsele agricole basarabene începeau să atragă interes pe piețele externe. Și astăzi, accesul la piețele europene rămâne una dintre cele mai importante condiții pentru dezvoltarea economiei și a agricultorilor din Republica Moldova.
În Ziarul Oglinda Lumi apăreau imagini de la Campionatele feminine de la Paris. Publicația remarca performanțele sportive ale franțuzoaicelor: o sportivă a câștigat marea cursă de 1.000 de metri, iar alta a stabilit un nou record de iuțeală – cum era numită atunci viteza – la 80 de metri plat, cu timpul de 10.7 secunde, câștigând și probele de 250 de metri și săritura în înălțime fără avânt.
Astăzi, în 2026, recordul mondial la 100 de metri este de 10.49 secunde.
Pe coperta ziarului se observă și echipamentul jucătoarelor de tenis a vremii, acestea concurau în ținute care acopereau aproape întreg corpul, foarte diferite de echipamentele moderne.
În același ziar apăreau și fotografii de la cursele de hipism, nelipsite din presa sportivă a vremii. Publicația prezenta sosirea în Premiul Național, câștigat de calul „Drac”, călărit de Radu Cristea, alături de antrenorul Divald.
În România interbelică, hipismul era unul dintre cele mai prestigioase sporturi, urmărit cu interes de public și prezent constant pe primele pagini ale ziarelor. Cursele de cai reprezentau nu doar o competiție sportivă, ci și un important eveniment monden și social al epocii la care participa foarte des și un reprezentant din Casa Regală.
Autor: Dan Melnic
