Deșeurile agroalimentare, punct de pornire pentru o nouă resursă, invenția unei tinere din țară
Într-o lume în care plasticul a devenit parte din aproape fiecare aspect al vieții noastre, o tânără din R. Moldova demonstrează că schimbarea poate începe cu o idee curajoasă. Inginer în industria alimentară, Olga Fiodorov a găsit o modalitate inovatoare de a transforma ceea ce, de obicei, ajunge la gunoi: resturile de fructe și legume – în materiale sustenabile, sigure și funcționale, destinate pentru industria alimentară și farmaceutică.
Inovația a luat naștere din dorința tinerei de a proteja mediul și sănătatea omului.
„În cazul nostru, pornim de la o idee de bază care este destul de simplă, adică deșeul agroalimentar nu mai este un final, ci punct de pornire pentru o nouă resursă. Am reușit să lucrăm cu ceea ce industria agroalimentară consideră deșeu: coji de fructe și legume, pulpe reziduale, semințe și alte fracțiuni vegetale bogate în fibre, pectine și celuloze. Din aceste subproduse obținem un film alimentar biodegradabil, un material subțire, sigur pentru contactul cu alimentele, care ulterior poate fi transformat în pungi, ambalaje de diferite forme și dimensiuni, în funcție de dorința și necesitatea clientului”, a explicat tânăra, la emisiunea „Zi de Zi” de la Radio Moldova.
Motivația din spatele acestei invenții este dublă, de a proteja mediul, dar și de a utiliza subprodusele agricole care sunt aruncate și ajung deșeuri. Republica Moldova generează anual volume semnificative de subproduse agroalimentare.
„De exemplu, în anul 2025, peste 70.000 de tone provenite din agricultură și horticultură au rămas în afara oricărui circuit, nu s-au valorificat. Prin această tehnologie pe care o propun, aceste resurse sunt transformate într-un material biodegradabil, sigur și ecologic, adecvat pentru ambalarea produselor alimentare. Ambalajele noastre sunt destinate în special industrie alimentare și nutraceutice. Se pot folosi pentru ambalarea fructelor uscate, snackuri, produse de panificație, patiserii, brutării, ceaiuri, condimente, plante aromatice și medicinale, și, bineînțeles, în domeniul HoReCa”, a spus Olga Fiodorov.
Materia primă provenită din legume este mai potrivită pentru produsele sărate, cum ar fi salamuri uscate și brânzeturi, iar materia primă provenită din fructe este recomandată pentru produsele cu gust dulce, susține tânăra.
Totodată, ea își propune ca în următoarele șase luni să extindă testarea comercială. Câți mai mulți producători să afle și să testeze acest ambalaj. Intenționează să dezvolte noi tipuri de ambalaje, caserolele pentru fructe și legume proaspete, astfel încât să acopere nu doar produse uscate, ci și segmentul de produse proaspete.
„Ultimul pas, dar cred că cel mai important, este lansarea unei stații pilot de producere, care să ne permită să trecem de la un prototip de serii mici de producere într-o linie de producere”, a declarat Olga Fiodorov.
Pe piață există ambalaje care se numesc bio, așa cum ar fi chiar și ambalajele din carton, doar că problema este interiorul lor, partea care intră direct în contact cu alimentul, a subliniat Olga: „Este acoperit cu o folie de plastic, practic ceea ce atinge produsul este tot plastic și aici vorbim de transferul compușilor din plastic către aliment, și anume dacă produsul este la temperaturi ridicate, atunci automat atrage plasticul, dacă este aciditatea ridicată a produsului și, bineînțeles, dacă este bogat în proteine”.
Potrivit ei, țara noastră poate deveni un exemplu regional a ambalajelor sustenabile.
„Republica Moldova avansează treptat spre o economie verde și o economie circulară prin alinierea la standarde europene și, bineînțeles, există deja un cadru legislativ care susține acest lucru. Desigur, avem și foarte multe provocări, cum ar fi investiții insuficiente, colaborări limitate, un nivel încă redus de informare și conștientizare a oamenilor. Este responsabilitatea noastră să ne gândim la generațiile care vin și să reducem, acolo unde se poate, dependența de plastic. Cu această ocazie vă îndemn să faceți parte din schimbare, să alegeți ambalaje biodegradabile”, a concluzionat Olga Fiodorov.
Menționăm că o descoperire neobișnuită făcută de cercetătorii ar putea transforma deșeurile din plastic într-o resursă valoroasă pentru medicină. Cercetătorii de la Universitatea din Edinburgh, Scoția au dezvoltat o metodă inovatoare, prin care sticlele de plastic pot fi transformate într-un medicament utilizat în tratamentul bolii Parkinson.
Metoda reprezintă un exemplu concret de transformare a problemelor ecologice în soluții inovatoare pentru sănătatea umană, combinând biotehnologia cu sustenabilitatea și economia circulară.
Această tehnologie folosește bacterii modificate genetic pentru a converti deșeurile plastice în substanță activă, oferind astfel o alternativă durabilă la metodele tradiționale de producție bazate pe combustibili fosili.
Preparatul obținut constituie principalul tratament pentru simptomele motorii ale bolii Parkinson, inclusiv tremurăturile, rigiditatea și încetinirea mișcărilor.
În prezent, medicamentul este produs în mare parte din surse petroliere, ceea ce ridică probleme de sustenabilitate și cost.
Transformarea plasticului în medicament deschide o perspectivă de valorificare a deșeurilor plastice, care, la nivel global, ajung anual la aproximativ 50 de milioane de tone.
Oamenii de știință consideră că dacă metoda va fi perfecționată și implementată la scară industrială, aceasta ar putea reprezenta o soluție promițătoare pentru două probleme majore ale societății moderne: tratarea bolilor neurologice, de care suferă milioane de persoane la nivel global, și reducerea poluării cu plastic.
Echipa de cercetători a mai demonstrat anterior că plasticul poate fi folosit și pentru producerea de paracetamol, indicând astfel potențialul tehnologiei de a fi aplicată în diferite domenii farmaceutice și industriale.
Tehnica ar putea fi extinsă pentru producția de arome, parfumuri cosmetice și alte substanțe chimice. Aceasta deschide noi perspective pentru economia circulară și reducerea deșeurilor.
CITIȚI ȘI:
