Corespondență Dan Alexe | „Big Brother te urmărește”: Ce este în spatele legii „Chat Control” a Parlamentului European
Ne vor fi oare de acum înainte citite toate mesajele electronice? Joi, 9 iulie, Parlamentul European a eșuat în încercarea de a bloca legea zisă „Chat Control 2.0”, o derogare de la directiva europeană mai veche „ePrivacy”.
Asta a declanșat sumedenie de comentarii care trimit la romanul distopic al lui George Orwell «1984», unde e descris un regim totalitar care își monitorizează în permanență și oriunde cetățenii înrobiți. Termenul a ajuns să descrie supravegherea în masă, pierderea intimității și colectarea datelor personale de către guverne (“Big Brothers”) sau corporații care dețin marile platforme tehnologice.
În ce constă scandalul
Povestea completă este mai complicată decât formula simplă „Parlamentul European a votat ca Big Tech să ne citească mesajele”: o majoritate a eurodeputaților prezenți s-a opus, dar măsura a trecut totuși din cauza procedurii folosite.
Ce s-a întâmplat a fost că Parlamentul European a acceptat joi 8 iulie reintroducerea temporară a unei "derogări de la regulile europene privind confidențialitatea comunicațiilor electronice". Această derogare permite furnizorilor de servicii precum Google, Meta sau Microsoft să scaneze "în mod voluntar și automatizat" anumite mesaje, e-mailuri, imagini și fișiere pentru a identifica materiale de abuz sexual asupra copiilor și minorilor.
Mai pe înțeles, Parlamentul European a votat joi pentru a prelungi o legislație care permite marilor companii tech să scaneze mesajele utilizatorilor în căutarea de material pornografic cu minori (CSAM) — un proces pe care criticii îl numesc „Chat Control.” Acest regim temporar exista din 2021, dar expirase la începutul lunii aprilie 2026, după eșecul negocierilor dintre Parlament și Consiliu privind prelungirea sa.
Important este că nu e vorba, cel puțin în forma adoptată acum, despre dreptul unor angajați ai platformelor de a se așeza cu cafeaua în față și de a citi conversațiile oamenilor una câte una. Este vorba de folosirea unor tehnologii automate de detectare: compararea imaginilor cu baze de date de materiale ilegale cunoscute și identificarea unor conținuturi suspecte.
Dar criticii insistă că diferența prea subtilă nu rezolvă problema de principiu: pentru ca un algoritm să stabilească dacă un mesaj este suspect, platforma trebuie să poată analiza conținutul comunicațiilor private.
Ceea ce a provocat scandalul este însă mai degrabă "manevra procedurală". După blocajul din primăvară, Partidul Popular European (PPE, creștin-democrații, principală formațiune politică transnațională din Parlament) a impus folosirea unei proceduri de urgență, care permite să se sară peste examinarea obișnuită în comisia parlamentară specializată și peste dezbaterea și negocierea amendamentelor.
Trucul procedural: Cum trece o lege pe care majoritatea o respinge
Derogarea temporară expirase pe 3 aprilie 2026, după ce Parlamentul o respinsese în martie. Organizațiile pentru drepturi digitale sărbătoriseră victoria. Dar după ce temeiul legal a dispărut, Google, Meta, Microsoft și Snap au anunțat că vor continua să scaneze oricum, fără bază legală și fără consecințe juridice.
Grupul PPE (Partidul Popular European, cel mai mare din Parlament) a ocolit drumul normal: comisii, dezbateri, amendamente și a vârât dosarul într-o procedură de urgență, sub o a doua lectură. Votul pe fond a fost programat joi 9 iulie, în ultima zi de plen înainte de vacanța de vară, când existau șanse mari ca sala să fie pe jumătate goală.
Respingerea a obținut 314 voturi - mai mult decât cele 276 pentru - dar a eșuat, fiindcă pragul necesar era 361.
Pentru ca textul să fie blocat, așadar, nu mai era suficient ca voturile „împotrivă” să fie mai numeroase decât cele „pentru”; era deodată nevoie de majoritatea absolută a tuturor membrilor Parlamentului European, adică 361 de voturi (din 720). Joia trecută, astfel, mai mulți au fost eurodeputații care au votat împotriva măsurii decât cei în favoarea ei, adversarii strângând însă numai aproximativ 314 voturi. Prin urmare, n-au atins pragul juridic necesar pentru respingere, iar textul a trecut.
Aici se află paradoxul întregii afaceri: majoritatea celor care au votat s-au opus, dar Parlamentul, ca instituție, a adoptat măsura. Nu pentru că voturile favorabile ar fi fost mai multe, ci pentru că adversarii nu au obținut majoritatea absolută cerută de procedura impusă.
Comisia Europeană a obținut așadar extinderea respectivei legislații până în 2028, în ciuda interesului cetățenilor europeni. Prevederile potențial periculoase din Chat Control 2.0, precum scanarea obligatorie a mesajelor criptate, nu fac însă parte din această lege, dar negocierile continuă.
Există această limitare importantă, introdusă tot de Parlament: «comunicațiile protejate prin criptare de la un capăt la altul» – precum conversațiile criptate de pe WhatsApp și Signal – au fost excluse din regimul de scanare. Eurodeputații porniți împotriva noii legislații au reușit să obțină majoritatea absolută pentru acest amendament. Așadar, concluzia potrivită nu ar fi „UE permite citirea tuturor mesajelor”, ci mai curând: „Parlamentul European permite din nou platformelor web să scaneze comunicațiile necriptate, dar protejează conversațiile criptate integral”.
O măsură temporară
Măsura este apoi temporară și ar urma să rămână în vigoare până în 2028, dacă statele membre acceptă modificările Parlamentului. Apoi, Consiliul UE mai trebuie să se pronunțe asupra formei finale. Între timp continuă negocierile pentru legislația permanentă, mult mai controversată, numită uneori „Chat Control 2.0”, care ar putea introduce într-adevăr obligații de detectare, iar nu doar posibilitatea voluntară oferită companiilor.
Susținătorii măsurii spun că, fără această derogare, platformele ar pierde baza juridică pentru detectarea voluntară a imaginilor de abuz sexual și pentru semnalarea lor autorităților. Argumentul lor este puternic și emoțional: în lipsa acestor instrumente, victimele reale ar putea rămâne neidentificate, iar rețelele de exploatare ar putea funcționa mai ușor. PPE a insistat astfel că Parlamentul nu putea pleca în vacanța de vară (aceasta a fost ultima ședință plenară până la toamnă) lăsând copiii fără o formă de protecție.
Criticii – organizații pentru drepturile digitale, ecologiști, liberali, stânga și libertarienii – răspund că protecția copiilor este folosită pentru legitimarea unei forme de “supraveghere generalizată și fără suspiciune individuală”. Ei avertizează de exemplu asupra rezultatelor fals pozitive: fotografii familiale cu copii goi la plajă, conversații intime sau materiale perfect legale care pot fi semnalate eronat de algoritmi va material pedofil. Mai ales, adversarii măsurii susțin că o excepție prezentată drept temporară în 2021 riscă să devină permanentă prin prelungiri succesive.
Prin urmare, temerile sunt oarecum justificate, dar necesită trei corecturi: nu este vorba încă o autorizație de a scana toate conversațiile; scanarea rămâne voluntară pentru platforme; iar mesajele criptate integral au fost exceptate.
În schimb, critica privind metoda adoptării rămâne serioasă și întemeiată: o măsură care afectează secretul corespondenței digitale a fost trecută și adoptată printr-o procedură de urgență (“în amurg, ca hoții”), deși majoritatea eurodeputaților care au participat la vot s-au pronunțat împotriva ei. Asta explică de ce scandalul privește nu numai viața privată, ci și felul în care funcționează democrația parlamentară europeană. Pentru mulți, ce s-a întâmplat joi, 9 iulie 2026, e o poveste fascinantă și îngrijorătoare despre cum funcționează puterea în democrații complexe cum e UE.
Ce înseamnă asta concret
Scanarea voluntară a mesajelor pe Gmail, Snapchat, Facebook Messenger și Skype este acum legală în UE până în 2028. Serviciile cu criptare end-to-end (WhatsApp, Signal, iMessage) rămân însă excluse, după ce Parlamentul a adoptat separat amendamente în acest sens, cu 369 și 362 de voturi.
Sistemele de scanare au însă un bilanț contestat: raportul de implementare al Comisiei Europene a constatat că clasificatoarele AI pentru material necunoscut produceau o rată de fals pozitive de până la 20%… adică unul din cinci mesaje marcate nu era CSAM, nu conținea pedofilie.
Ce urmează
Consiliul UE are trei luni, până în octombrie 2026, ca să răspundă amendamentelor adoptate de Parlament privind excluderea serviciilor criptate. Între timp, negocierile pentru Chat Control 2.0, versiunea permanentă și mult mai amplă a legii, continuă și sunt așteptate să se încheie la toamnă.
Pe scurt: o lege respinsă democratic în martie a fost readusă în vigoare în iulie printr-un truc procedural, votată în ultima zi înainte de vacanța parlamentului, cu sala pe jumătate goală, și a trecut tocmai prin absența celor care ar fi putut să o oprească.
