Revista presei | Are nevoie R. Moldova de un alt om de afaceri în fruntea Guvernului? Votul de încredere în Parlament, programat pentru 21 iulie
De pe primele pagini ale publicațiilor naționale aflăm că structura noului Guvern Tofan urmează să fie anunțată până la sfârșitul acestei săptămâni. În presă găsim comentarii privind oportunitatea preluării șefiei guvernului de către un om de afaceri, dupa demisia neașteptată a tehnocratului Alexandru Munteanu.
Moldova 1 transmite că structura noului Guvern Tofan urmează să fie anunțată până la sfârșitul acestei săptămâni, iar votul de încredere în Parlament este programat pentru marți, 21 iulie. Postul de televiziune face referire la anunțul făcut de președintele Parlamentului, Igor Grosu, liderul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), la emisiunea „EU și Uniunea Europeană” de la Moldova 1. Întrebat dacă premierul desemnat va avea libertatea de a opera modificări în echipa guvernamentală, în condițiile în care anterior Grosu declara că majoritatea miniștrilor și-au făcut bine treaba, liderul PAS a afirmat că Vasile Tofan va veni cu propriile propuneri, mai scrie Moldova 1.
Are nevoie R. Moldova de un alt om de afaceri în fruntea Guvernului? Ziarul de Gardă publică opinii ale experților. Mihaela Sirițanu, expertă Watchdog în politică remarcă avantajul pe care îl are un om de afaceri pentru a stimula mediul investițional și dialogul cu sectorul privat – înțelege nevoile antreprenorilor, poate simplifica birocrația și atrage capital sau parteneri externi, mai ales într-un moment în care R. Moldova are nevoie de creștere economică și de reforme structurale legate de aderarea la UE, comentează experta. Totuși, în opinia Mihaelei Sirițanu riscul central e că un om de afaceri poate confunda administrarea statului cu administrarea unei companii, deși logicile sunt fundamental diferite: o firmă maximizează valoarea pentru acționari, în timp ce statul trebuie să genereze valoare publică – servicii pentru toți cetățenii, inclusiv pentru cei care nu sunt „profitabili” (sănătate, educație, protecție socială), lucruri greu de cuantificat într-un bilanț.
Și analistul politic Victor Ciobanu constată că reprezentanții mediului de afaceri tind să vină cu soluții care uneori intră în contradicție cu politicile sociale. Ei încearcă să rezolve problemele într-un mod foarte pragmatic și punctual, fără a lua întotdeauna în considerare faptul că administrarea unei afaceri și conducerea unui stat sunt lucruri fundamental diferite. Dacă într-o companie lucrurile nu merg bine, poți concedia angajați. În cazul unui stat, nu ai acest privilegiu, remarcă Victor Ciobanu, intervievat de ZdG.
Hotărârea Curții Constituționale privind Găgăuzia nu limitează autonomia regiunii, ci elimină prevederi care țin de exercitarea suveranității statului, scrie Cotidianul care publică opinia fostului președinte al Curții Constituționale și fost ministru al Justiției, Alexandru Tănase. Într-un interviu acordat jurnalistului Mihail Sirkeli, Tănase a afirmat că autonomia a fost transformată în timp într-un instrument al jocurilor politice, iar tensiunile din ultimii ani sunt rezultatul manipulărilor și al influenței exercitate de rețeaua lui Ilan Șor, notează publicația. Totodată, fostul judecător constituțional pledează pentru dialog între Chișinău și Comrat și avertizează că orice confruntare ar produce efecte greu de reparat. Alexandru Tănase consideră că decizia Curții Constituționale nu trebuie interpretată ca o lovitură împotriva autonomiei găgăuze, ci ca o clarificare a competențelor care țin exclusiv de stat.
O analiză realizată de Europa Liberă arată că cel puțin 17 dintre cei 40 de complici ai oligarhului fugar Ilan Șor judecați în R. Moldova au fugit din țară înainte de a fi condamnați. Unii se relaxează în vacanțe în Turcia, remarcă Europa Liberă, publicând o poză dintr-un hotel de lux din Antalya, în care apare Mihail Nebunelea, fost președinte al organizației Cimișlia a Partidului Șor, declarat neconstituțional în R. Moldova. Condamnat pe 1 octombrie 2025 la cinci ani de închisoare cu executare, Nebunelea a reușit să fugă din R. Moldova înainte de sentință – deși avea interdicție de a pleca din țară încă din august anul trecut. El este acuzat că ar fi acceptat 3 milioane de lei (150.000 de euro) de la gruparea lui Ilan Șor. Banii – care veneau de la Moscova – ar fi fost folosiți pentru a mobiliza protestatarii la demonstrațiile anti-guvernamentale din 2022, amintește autorul articolului.
Iar de pe Realitatea aflăm că primii 100 de kilometri ai Liniei Electrice Aeriene Vulcănești – Chișinău au fost puși sub tensiune, marcând o nouă etapă în procesul de testare și pregătire pentru punerea în exploatare a proiectului strategic de interconectare energetică a Republicii Moldova. Potrivit autorităților, segmentul de linie a fost energizat cu succes de echipa tehnică a Moldelectrica, după finalizarea tuturor verificărilor și coordonărilor necesare. Acesta va rămâne în regim de testare timp de 24-48 de ore, perioadă în care va fi verificată funcționalitatea sa, precizează Realitatea.
Gazul mai scump de pe bursele internaționale ar putea lovi în facturile moldovenilor în sezonul rece, semnalează jurnal.md. Expertul în energetică Sergiu Tofilat a estimat, în platoul emisiunii „Secretele Puterii” de la Jurnal TV, că tarifele ar putea crește în două etape. O primă ajustare ar fi posibilă chiar în această toamnă, iar una ulterioară ar putea veni după Anul Nou. Cele două majorări ar putea crește tariful din facturile la gaz cu aproximativ 35%. Deputatul PAS Lilian Carp reamintește însă că evoluțiile tarifare depind de cotațiile internaționale, și nu de deciziile autorităților de la Chișinău.
Măsură necesară sau povară? Ce spun experții despre scumpirea cu 48 de bani la carburanți, aflăm de pe TV8. „După 1 august, fiecare vizită la o benzinărie ar putea să îi coste mai mult pe șoferii din Republica Moldova. Mai exact, cu 48 de bani pentru fiecare litru de benzină și motorină. Banii adunați vor merge într-un fond destinat constituirii unor stocuri de urgență de produse petroliere, explică ANRE. În timp ce unii experți economici avertizează că noua taxă va apăsa și mai mult asupra bugetelor populației, alții susțin că măsura vine cu întârziere, pentru că dacă ar fi fost aplicată la timp, efectele crizei generate de conflictul din Orientul Mijlociu ar fi fost resimțite mai puțin. ”
Peste 9000 de locuri bugetare vor fi disponibile în universitățile din R. Moldova în anul de studii 2026-2027, notează ZdG. Potrivit publicației, cele mai multe locuri sunt rezervate pentru viitorii profesori, specialiștii în IT, inginerie și sănătate. Noul proiect a fost aprobat de către Guvern în ședința de miercuri, precizează sursa citată. Autoritățile menționează că au majorat numărul locurilor bugetare și în domenii în care există o cerere sporită de specialiști, precum Științe biologice, chimice și fizice, Inginerie, Arhitectură și construcții, Silvicultură și Medicină veterinară, menționează Vocea Basarabiei.
