Peste opt mii de locuri de muncă au dispărut din industria ușoară a R. Moldova în cinci ani. Expert: „Vechiul model economic nu mai funcționează”
Industria ușoară din Republica Moldova a pierdut în ultimii ani peste 8.000 de locuri de muncă, arată o analiză realizată de compania de consultanță „Europolis”. Cea mai mare lovitură a fost resimțită în sectoarele de confecții, textile, pielărie și încălțăminte, unde aproximativ unul din trei locuri de muncă a dispărut.
Studiul analizează evoluția industriei ușoare din 2019-2024, într-o perioadă în care modelul economic bazat pe producție în regim lohn - cu salarii reduse și dependență de comenzile externe, a devenit tot mai vulnerabil.
Astfel, dacă în 2019 sectorul avea 26.623 de lucrători, până în 2024 numărul acestora s-a redus cu peste 8.000 de persoane.
Printre companiile afectate se numără întreprinderi cunoscute din sector. Fabrica „Zorile” și-a lichidat producția, „Covoare-Ungheni” a ajuns în proces de insolvabilitate, iar „Floare-Carpet” este în proces de închidere. Alte companii, precum „Artima”, „Ionel” sau „Tricon” se află în declin. La „Lear Corporation” din Ungheni au fost eliminate peste 750 de locuri de muncă.
Pierderile nu reprezintă doar dispariția unor fabrici, ci și schimbarea unui model economic care s-a bazat, timp de decenii, în mare parte pe avantajul costurilor mici cu forța de muncă.
„Într-o țară cu deficit de angajați și cu creșterea costurilor salariale, avantajul construit aproape exclusiv pe munca ieftină nu mai poate susține sectorul”, susține Ghenadie Ivașcenco, directorul executiv al companiei „Europolis”.
Totuși, analiza arată că industria ușoară nu dispare, ci trece printr-o transformare. Numărul întreprinderilor din domeniu au crescut de la 680 la 736, iar companii noi sau relansate au creat peste două mii de locuri de muncă.
Noua generație de producători se orientează tot mai mult spre produse cu valoare adăugată mai mare. Printre exemple sunt companii precum „Molltex Group” din Bălți, care a ajuns la aproape 800 de angajați, sau „Trox BR” din Briceni, care a creat peste 300 de locuri de muncă. Un alt exemplu este „Bautex Composites” din Strășeni, care produce materiale din fibră de sticlă pentru piața europeană.
Expertul avertizează, însă, că ritmul schimbării este încă prea lent pentru a compensa pierderile. Reducerea activității la „Lear Corporation” și închiderea „Floreana Fashion”, spre exemplu, au însemnat dispariția a aproximativ 1.500 de locuri de muncă.
În opinia sa, viitorul industriei ușoare depinde de investiții în tehnologii noi, recalificarea angajaților și dezvoltarea unor sectoare mai specializate, precum textilele tehnice.
„Moldova nu mai poate concura prin salarii mici. Avantajul trebuie construit prin productivitate, tehnologie și produse cu valoare adăugată mai mare”, a concluzionat Ghenadie Ivașcenco.
Menționăm că, începând cu anul 2025, Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării a lansat un mecanism de sprijin pentru investițiile în industria prelucrătoare, valabil în perioada 2025–2026. Printre domeniile eligibile se numără și industria textilă și de îmbrăcăminte.
Prin acest mecanism, companiile care realizează investiții noi de cel puțin 10 milioane de lei în sectoarele eligibile pot beneficia de un ajutor de stat de până la 60% din valoarea investiției. Sprijinul este acordat prin granturi nerambursabile și facilități fiscale. Bugetul prevăzut pentru acest instrument este de cel puțin două miliarde de lei.
Potrivit Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, industria textilă și de îmbrăcăminte reprezintă aproximativ 9% din industria prelucrătoare a Republicii Moldova și asigură venituri pentru circa 17 mii de familii. Aproximativ 80% din producția sectorului este destinată exportului.
Prin Programul Național de Industrializare, autoritățile estimează atragerea, până în 2036, a unor investiții de peste 500 de milioane de euro în sectorul industrial.
CITIȚI ȘI:
