Statul investește sute de milioane de euro în eficiență energetică, dar nu poate monitoriza rezultatele din cauza lipsei de date
Peste jumătate din consumul final de energie din R. Moldova provine de la clădirile publice. Deși eficientizarea energetică este o prioritate strategică asumată de autorități, rentabilitatea investițiilor rămâne greu de dovedit în lipsa unui sistem unitar de monitorizare și raportare a rezultatelor. Totodată, R. Moldova are probleme la capitolul absorbției investițiilor, reușind să valorifice, în ultimii șase ani, doar 2.2% din sursele atrase pentru proiecte de eficientizare energetică.
Un raport al Curții de Conturi, prezentat pe 21 iulie, care a evaluat investițiile în eficiența energetică a clădirilor publice realizate în perioada 2019–2025, arată că statul a valorificat 348 de milioane de euro, bani proveniți din proiecte finanțate din granturi și împrumuturi externe.
În acești șase ani, în contextul integrării europene și al consolidării securității energetice, statul a finanțat renovarea termică a școlilor, grădinițelor și spitalelor.
Scopul acestor proiecte a fost reducerea cheltuielilor bugetare și a consumului de energie, oferirea unor condiții mai bune pentru cetățeni și creșterea independenței energetice a țării.
Fond învechit, cu perspectivă reală de investiții pe termen lung
Prima constatare a auditului se referă la faptul că o mare parte din fondul imobiliar public este învechit și prezintă riscuri majore de pierderi de energie.
Auditul arată că eficientizarea energetică a clădirilor publice constituie una dintre cele mai rentabile investiții pe termen lung atât din perspectiva economiilor bugetare, cât și din cea a protecției mediului și a securității energetice.
Pe parcursul anilor analizați, valoarea investițiilor identificate de CC a însumat 348 de milioane de euro, bani proveniți din proiecte finanțate din granturi și împrumuturi externe.
Lucrările au vizat în principal reabilitarea termică a clădirilor, izolarea pereților și a acoperișurilor, înlocuirea ferestrelor, modernizarea sistemelor de încălzire, precum și implementarea unor soluții eficiente energetic, inclusiv instalarea echipamentelor cu consum redus și a sistemelor de control al energiei.
Neconcordanțe între obiectivele propuse
Deși cadrul normativ și strategic este în mare parte armonizat cu cerințele Uniunii Europene, obiectivele și indicatorii utilizați nu sunt pe deplin corelați între ei, ceea ce afectează rezultatul final.
Printre cele mai vizibile neconcordanțe privind implementarea proiectelor de eficientizare energetică se numără:
Strategia Energetică stabilește până în anul 2030 ținte privind reducerea consumului de energie în clădiri și renovarea a 10% dintre clădirile publice.
Legea privind eficiența energetică instituie obligația renovării anuale a cel puțin 3% din suprafața clădirilor ocupate de autoritățile administrației publice centrale.
Planul Național Integrat privind Energia și Clima, precum și Planul Național de Dezvoltare 2024–2026 stabilesc obiectivul realizării unor economii de energie de 0.8% anual la nivel național.
Aceste divergențe la nivel de planificare produc incertitudine și duc la lipsa unei abordări țintite, întrucât autoritățile nu dispun de date complete, actualizate și centralizate privind fondul de clădiri publice existente.
„Nu există o bază de date națională completă care să permită identificarea clădirilor cu cele mai slabe performanțe energetice și stabilirea priorităților investiționale pentru atingerea țintelor”, a declarat Irina Rogaciov, șefa Direcției de audit din cadrul Curții de Conturi.
Totodată, auditul evidențiază și probleme privind completitudinea datelor existente. Astfel, între 16% și 33% dintre clădiri nu conțin date complete, ceea ce limitează fundamentarea deciziilor de investiții viitoare și creează riscul ca resursele financiare să nu fie direcționate întotdeauna către proiectele ce pot genera cel mai mare impact.
Membra CC Natalia Trofim a întrebat reprezentanții Ministerului Energiei (ME) de ce există aceste decalaje între ținte și ce măsuri intenționează să întreprindă instituția pentru a ajusta cadrul normativ, astfel încât investițiile să fie orientate conform necesităților reale.
Aceste date se referă la obiective diferite, nu la un proiect unic de investiții, a răspuns Carolina Novac, secretară de stat la ME.
„Noi operăm cu trei ținte obligatorii de reducere a consumului energetic. În primul rând, este vorba de reducerea emisiilor cu efect de seră cu 68.5% față de anul 1990. Al doilea obiectiv este reducerea cu 0.8% a consumului energetic anual până în 2030, iar un alt obiectiv distinct este renovarea și eficientizarea energetică anuală cu 3% a clădirilor publice cu suprafața de peste 250 de metri pătrați”, a precizat secretara de stat.
De asemenea, secretara de stat a explicat de ce există obiective diferite la nivel național: „Multe dintre programele inițiate au fost pornite cu diverși parteneri de dezvoltare și, atunci, prin prisma disponibilității financiare, noi am reușit să lansăm aceste programe de finanțare în funcție de împrumuturile obținute”.
Dependență față de finanțările externe
O altă problemă descrisă în cadrul ședinței se referă la insuficiența resurselor financiare proprii și dependența de ajutoarele condiționate din exterior.
„Spre deosebire de sectorul rezidențial, investițiile în eficiența energetică a clădirilor publice nu beneficiază de un mecanism stabil de finanțare. Acestea depind în mare parte de proiecte din surse externe. Astfel, se creează o dependență directă de condiționalitățile impuse de donatori, ceea ce reduce capacitatea autorităților de a planifica și prioritiza investițiile în funcție de necesitățile reale”, a menționat Irina Rogaciov.
Un impediment care îngreunează obținerea fondurilor externe pentru implementarea proiectelor îl reprezintă procedurile complexe și de lungă durată privind elaborarea documentației.
„Acest proces implică realizarea studiilor de prefezabilitate, audituri energetice individuale pe fiecare obiect, elaborarea documentației tehnice, verificarea acesteia, obținerea avizelor și desfășurarea procedurilor de achiziții”, a mai subliniat raportoarea.
Birocrația care „mănâncă” absorbția investițiilor
Deși aceste mecanisme urmăresc asigurarea unei fundamentări riguroase a investițiilor, până la finalizarea întregului proces birocratic, informațiile privind starea tehnică a clădirilor, nivelul consumului, prețul materialelor și costul lucrărilor pot deveni depășite, a adăugat Irina Rogaciov.
„Astfel, în cadrul proiectului 'Eficientizare Energetică' în R. Moldova, pe parcursul a circa patru ani de implementare, mijloacele bănești atrase și utilizate de către Unitatea de Implementare a Proiectelor în Energetică au constituit doar 1.3 milioane de euro, adică doar 2.2% din valoarea împrumuturilor externe contractate, în sumă de 72.4 milioane de euro. Prin urmare, peste 97% dintre mijloacele atrase nu sunt valorificate”, a constatat Irina Rogaciov.
*„Câteva aspecte au stat la baza valorificării reduse a surselor de finanțare și a absorbției mici pentru implementarea proiectelor. Pe de o parte, vorbim de faptul că au fost licitații repetate la diverse etape, inclusiv la proiectarea tehnică. La noi, piața de servicii energetice nu este destul de solidă, fiind încă în dezvoltare”, a răspuns secretara de stat de la Ministerul Energiei.
Panouri fotovoltaice care nu aduc economiile planificate
O altă constatare a auditului vizează instalarea sistemelor fotovoltaice în instituțiile de învățământ. Auditul a arătat că aceste investiții au generat beneficii și au contribuit la reducerea consumului de energie electrică, însă eficiența economică diferă între instituții și este influențată de caracterul sezonier al consumului.
În aceste condiții, odată cu aplicarea integrală a mecanismului de facturare netă, există riscul diminuării beneficiilor economice ale investițiilor. De exemplu, în perioada vacanțelor de vară, când producția de energie este maximă, consumul școlilor este redus, iar surplusul de energie este livrat în rețea la un preț inferior celui de achiziție.
„Astfel, pentru valorificarea deplină a acestor investiții, este necesară dezvoltarea unor mecanisme de partajare a energiei, cum sunt comunitățile energetice, precum și consolidarea monitorizării și întreținerii sistemelor fotovoltaice”, a propus Rogaciov.
Lipsa spațiilor autorizate pentru depozitarea azbestului
O problemă ce afectează derularea proiectelor de eficientizare energetică a clădirilor publice este lipsa infrastructurii autorizate pentru gestionarea materialelor cu conținut de azbest.
Verificările au relevat lipsa depozitelor autorizate pentru stocare temporară, precum și a poligoanelor autorizate pentru eliminarea deșeurilor de azbest, fapt ce împiedică asigurarea trasabilității și monitorizării fluxului de deșeuri până la destinația finală.
Această situație poate genera riscuri asupra sănătății și poate reduce credibilitatea statului în raport cu finanțatorii externi.
Grigore Stratulat, secretar de stat la Ministerul Mediului, a precizat că Guvernul a obținut asistență tehnică din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) pentru crearea infrastructurii de gestionare a deșeurilor periculoase, inclusiv a azbestului.
„Centrul urmează a fi construit începând cu anul 2028, în funcție de cât de repede vom veni cu toată documentația necesară pentru a contracta acest serviciu”, a spus el.
Raportări descentralizate și lipsă de monitorizare a performanței
Unul dintre cele mai negative rezultate constatate de auditori pe parcursul anilor de implementare a proiectelor vizate se referă la raportarea aleatorie și insuficientă a obiectivelor de economisire a energiei.
Informațiile au un caracter pur descriptiv și reflectă activități sau consumuri energetice izolate, fără a asigura o corelație clară între măsurile implementate și gradul de realizare a țintelor.
„Instituțiile urmăresc rezultatele în mod diferit, utilizează indicatori diferiți și perioade diferite de monitorizare, iar altele nu realizează deloc monitorizarea performanței. Situația este cauzată de lipsa unui mecanism unic de raportare a investițiilor și a rezultatelor obținute în domeniul eficienței energetice”, a explicat șefa Direcției de audit de la CC.
În consecință, lipsa unui sistem informațional complet care să stocheze toate datele la nivel național conduce la interpretări eronate ale succesului investițiilor. Autoritățile nu pot demonstra nivelul real de realizare a obiectivelor naționale privind obținerea unor economii anuale de energie și nici contribuția cumulată a investițiilor publice la atingerea țintelor stabilite prin documentele strategice.
Directorul Centrului Național pentru Energie Durabilă (CNED), Ion Muntean, a confirmat că instituția este responsabilă de elaborarea și menținerea bazei de date a clădirilor publice ca instrument de identificare a celor mai vulnerabile imobile.
Acesta a spus că CNED se află în discuții permanente cu ministerele și autoritățile publice centrale și locale, de la care solicită informații despre clădirile pe care le dețin.
„Cu regret, din cauză că unele clădiri nu sunt înregistrate la Cadastru sau nu există suficiente competențe la nivel local pentru a prezenta aceste informații, ne confruntăm cu problema colectării datelor. Mai mult, unele clădiri nu sunt utilizate sau sunt folosite doar parțial, iar la altele se renunță pe parcurs. Deci, avem o bază de date foarte dinamică”, a explicat Ion Muntean.
Eficiența energetică la Chișinău, fragmentată
Rezultatele investițiilor în eficiența energetică în cadrul Primăriei Municipiului Chișinău diferă semnificativ între beneficiari. Consumul efectiv de energie termică indică reduceri fluctuante, între circa 9% și 63%, ceea ce demonstrează că eficiența investițiilor nu s-a materializat într-un mod uniform la nivelul tuturor obiectivelor.
Aceste diferențe mari sunt cauzate în primul rând de faptul că instituțiile nu dispun de un sistem de contorizare separat a echipamentelor pe zone: blocuri alimentare, spălătorii, ascensoare, camere de servere sau alte echipamente tehnologice specifice.
„Lipsa unor contoare speciale nu permite monitorizarea distinctă a consumului și identificarea domeniilor asupra cărora ar trebui orientate măsurile viitoare de eficiență energetică. Prin urmare, în lipsa unor date dezagregate privind consumul principalelor categorii de echipamente, aceste variații nu pot fi explicate și nici corelate cu măsurile implementate”, a concluzionat Irina Rogaciov.
CITIȚI ȘI:
