Revista presei interbelice: Chișinăul se pregătea să inaugureze una dintre cele mai mari investiții industriale ale vremii
Chișinăul se pregătea, acum 100 de ani, să inaugureze una dintre cele mai mari investiții industriale ale vremii. Ziarul România Nouă anunța că noua fabrică de tutun de lângă Visterniceni era complet construită.
Investiția se cifra la 100 de milioane de lei, iar uzina urma să ofere locuri de muncă pentru câteva sute de oameni.
După instalarea utilajelor, în luna august urma să înceapă și construcția unei linii de cale ferată care să lege direct fabrica de stația Visterniceni, pentru transportul materiilor prime și al produselor.
Ziarul Romania Nouă publică la rubrica „Scrisori” un articol despre școala din Zbiroaia, județul Lăpușna, unde elevii premianți au fost răsplătiți în cadrul unei festivități la care au participat autoritățile, părinții și numeroși săteni.
Programul a început cu Imnul Regal, iar copiii au prezentat piese de teatru precum „Ce poate lenevia”, „Mama Anghelușa” și „Barbu lăutarul”, alături de cântece și anecdote.
La final, directoarea școlii, Iulia Priluțchi, a prezentat rezultatele anului școlar și le-a cerut părinților să continue să-și trimită copiii la învățătură, spunând că, după 13 ani de muncă, începe să vadă roadele educației.
În plin sezon al vacanțelor, e interesant să vedem cum se anunțau acestea acum 100 de ani. De exemplu, ziarul România Nouă ne informa că reprezentantul Ministerului Ocrotirilor Sociale și Sănătății Publice pe lângă Prefectura județului Lăpușna, dl. Guldinschi, a plecat în concediu, iar atribuțiile sale au fost preluate temporar de șeful biroului prefecturii, dl. Olaru.
Plecatul în concediu era considerată informație de interes public.
O știre aparent administrativă din 1926 are astăzi o valoare istorică. Ministerul Sănătății din România anunța organizarea concursului pentru ocuparea postului de medic-șef al Spitalului de boli contagioase din Chișinău, rămas vacant după demisia doctorului Toma Ciorbă.
Concursul urma să aibă loc la București. Fondatorul și sufletul acestui spital, dl. Ciorbă, se retrăgea din funcția pe care o ocupase timp de peste trei decenii. Astăzi, instituția îi poartă numele, iar Toma Ciorbă este considerat unul dintre cei mai mari medici din istoria Basarabiei.
Aflăm din Ziarul Dimineața că FIFA publica programul meciurilor internaționale pentru sezonul 1926–1927. Pe listă apăreau partide între Suedia – Italia, Olanda – Germania, Scoția – Țara Galilor sau Franța – Spania.
La final, ziarul românesc nota cu un ton critic: „Cum vedeți, de România nici se pomenește”.
Nu FIFA a exclus România. Presa reproșa lipsa de inițiativă sau de relații internaționale a federației fotbalului românesc.
Paradoxal, doar câțiva ani mai târziu, România avea să scrie istorie. La primul Campionat Mondial de fotbal, din 1930, nu au existat preliminarii. Echipele au fost invitate să participe, iar România a acceptat invitația și a făcut parte dintre cele 13 naționale prezente.
Astfel, deși în 1926 presa remarca absența României din programul internațional al FIFA, în 1930 tricolorii au fost prezenți la primul Mondial din istorie și au câștigat chiar primul lor meci, 3–1 cu Peru.
Acum 100 de ani, presa publica documente secrete din arhivele germane despre negocierile de pace cu România din Primul Război Mondial.
Din telegramele generalului Erich Ludendorff reieșea că Germania dorea ca România să rămână, chiar și după pace, sub ocupația militară a Puterilor Centrale. Alte documente arătau că liderii militari germani insistau ca portul Constanța, linia ferată Constanța–Cernavodă și chiar un viitor canal să fie controlate de interese germane, pentru a exercita presiune economică asupra României.
Privite astăzi, aceste documente sunt o dovadă că, dincolo de diplomație, marile puteri negociau în primul rând influența asupra infrastructurii, resurselor și poziției geopolitice a țării. Este una dintre cele mai interesante dezvăluiri publicate de presa românească în 1926 despre culisele păcii din 1918.
Ziarul Lumea de la Iași relata despre descoperirea unor noi organizații comuniste în Basarabia. Potrivit anchetei, acestea activau la Tighina, Soroca și Cetatea Albă și ar fi fost înființate de I. Ivanov, originar din Iași.
Articolul mai susținea că mama și sora lui Ivanov, stabilite la Chișinău, au fost arestate. În urma declarațiilor surorii sale, anchetatorii afirmau că organizațiile urmăreau să răspândească ideile comuniste în rândul elevilor.
Sunt pomeniți și câțiva elevi ai Liceului „Comrat” din județul Tighina, despre care se spune că redactau manifeste prin care își îndemnau colegii să lupte pentru alipirea Basarabiei la Rusia bolșevică. În anii '20, Basarabia era principalul front ale confruntării politice dintre România și Uniunea Sovietică.
Autor: Dan Melnic
