Nivelul Nistrului ar putea scădea după 31 iulie. Hajder: „Apa va fi, dar trebuie să fim pregătiți să o captăm”
Autoritățile din Ucraina au informat Guvernul Republicii Moldova că nivelul apei în lacul de acumulare Novodnestrovsk scade accelerat din cauza lipsei de precipitații, iar debitul râului Nistru ar putea fi redus după 31 iulie. Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, susține că țara nu riscă să rămână fără apă, însă scăderea nivelului râului ar putea afecta tehnic stația de captare care aprovizionează municipiul Chișinău.
Pentru a preveni o eventuală problemă, ministerul de resort a discutat cu Apă-Canal Chișinău măsuri de prevenire, precum instalarea unui baraj subacvatic și adaptarea infrastructurii de captare, pentru a evita eventualele probleme.
„Vreau să fiu foarte clar: volumul de apă din Nistru va fi suficient pentru consumul întregii țări. Problema este una pur tehnică. Scăderea nivelului apei ar putea afecta pompele actuale, creând blocaje la stațiile de captare. Am ieșit public și am semnalat acest risc din timp pentru ca autoritățile locale și operatorii Apă-Canal să aibă timp să intervină. Nu trebuie să fie luați prin surprindere, ci trebuie să-și adapteze tehnic stațiile pentru a putea pompa apa în continuare de la adâncimi mai mari”, a declarat Gheorghe Hajder.
De ce scade nivelul apei în Nistru
Ministrul Mediului a explicat că situația actuală este legată de seceta din regiune și de scăderea rezervelor de apă din lacurile de acumulare din Ucraina. Potrivit acestuia, aceeași tendință este observată și în Republica Moldova, unde în ultimii ani nivelul mai multor râuri și lacuri a fost afectat de lipsa precipitațiilor.
Hajder a precizat că ploile recente nu schimbă semnificativ situația, deoarece acestea nu ajung în lacurile de acumulare care influențează debitul Nistrului.
„S-a încercat să se transmită ideea că dacă afară plouă, atunci problema nu mai există. Dar trebuie să înțelegem că aceste ploi nu se întorc în lacurile de acumulare. Ele merg la vale și ajung în Marea Neagră, fără să contribuie la rezervele din Novodnestrovsk. Noi trebuie să analizăm nu doar cum arată Nistrul astăzi, ci ceea ce se întâmplă în lacurile de acumulare din Ucraina, pentru că de acolo vine influența asupra debitului râului”, a explicat ministrul.
Ucraina a propus reducerea debitului de apă
Potrivit Ministrului Mediului, autoritățile ucrainene au informat Chișinăul despre scăderea nivelului apei și au propus reducerea debitului eliberat în Nistru de la 100 la 70 de metri cubi pe secundă. Hajder susține că Republica Moldova nu a acceptat reducerea imediată și a solicitat timp pentru pregătirea infrastructurii.
„Ni s-a propus să diminuăm debitul de la 100 de metri cubi la 70 de metri cubi pe secundă. Vorbim despre o reducere de aproximativ 30%.Noi nu am putut accepta acest lucru fără o perioadă de pregătire, pentru că trebuie să ne asigurăm că infrastructura de captare este pregătită atât pentru aprovizionarea localităților cu apă, cât și pentru irigare. Apa va fi, dar trebuie să fim pregătiți să o captăm”, a declarat Hajder.
Stația de captare a Chișinăului, vulnerabilă
Potrivit ministrului, principala vulnerabilitate este stația de captare care asigură alimentarea municipiului Chișinău. Aceasta este o infrastructură veche, fixă, care nu poate fi adaptată automat atunci când nivelul râului scade. Într-un scenariu nefavorabil, dacă lipsa precipitațiilor va continua, nivelul apei ar putea coborî sub nivelul necesar pentru funcționarea normală a pompelor.
„Să ne imaginăm cel mai prost scenariu: în Carpați nu avem precipitații suficiente, rezervele din lacul de acumulare scad, iar acest lucru inevitabil se reflectă asupra nivelului Nistrului. Stația de captare este una fixă și nu se adaptează în funcție de nivelul râului. Problema poate apărea atunci când apa nu mai ajunge la fereastra de intrare către pompe. În acel moment vorbim despre o problemă tehnică a stației, nu despre lipsa apei în Nistru”, a explicat ministrul.
Oficialul a precizat că municipiul Chișinău consumă în prezent doar o mică parte din debitul râului.
„Chișinăul consumă aproximativ 2% din debitul actual al Nistrului. Rezervă de apă există. Apa în Nistru este și va fi pentru mult timp, însă trebuie să ne adaptăm infrastructura la noile realități”, a mai spus Hajder.
Soluții: baraj subacvatic și o nouă stație de captare
Pentru perioada imediată, Ministerul Mediului a discutat cu reprezentanții Apă-Canal Chișinău despre intervenții tehnice care să permită funcționarea stației chiar și în cazul unui nivel mai scăzut al apei. Una dintre soluțiile analizate este instalarea unui baraj subacvatic în zona stației de captare, care ar putea ridica nivelul apei în apropierea pompelor.
„Una dintre soluțiile pe termen scurt ar fi un baraj sub-acvatic care ar putea redirecționa apa și ar crește nivelul în zona stației de captare. Astfel am putea continua captarea apei fără riscuri”, a declarat Gheorghe Hajder.
Pe termen lung, ministrul susține că este nevoie de o investiție majoră într-o nouă stație de captare, adaptată la schimbările climatice.
„Avem nevoie de o stație de captare nouă care să corespundă noilor realități și care să țină cont de nivelul Nistrului, indiferent care va fi acesta. Infrastructura trebuie gândită pentru viitor, nu pentru condițiile de acum 50 de ani”, a conchis ministrul Mediului.
Amintim că, pe 22 iulie, primarul Capitalei, Ion Ceban, s-a adresat oficial administrației de la Kiev și președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, solicitând intervenția directă a acestora în situația legată de alimentarea cu apă a Republicii Moldova.
În același timp, Ceban a anunțat că Primăria Chișinău a alocat 10 milioane de lei din Fondul de Rezervă pentru lucrări menite să prevină o eventuală criză.
Ulterior Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a salutat că „primăria a înțeles că există o problemă”, și că a alocat resursele necesare.
Temperaturile ridicate și perioadele de caniculă au accentuat pierderile de apă pe teritoriul Ucrainei, iar nivelurile înregistrate au coborât sub minimele istorice monitorizate. În luna iunie curent, debitul mediu lunar al Nistrului a fost sub media multianuală, ceea ce indică o situație de secetă hidrologică pronunțată.
Ucraina a informat că a introdus deja restricții privind utilizarea apei pentru 177 de utilizatori și aplică măsuri suplimentare pentru gestionarea resurselor disponibile.
Ministerul Mediului anunță că, împreună cu Agenția „Apele Moldovei”, Autoritatea de Meteorologie și Monitoring de Mediu, precum și alte instituții responsabile, va monitoriza situația, va analiza scenariile posibile și va stabili măsurile necesare. Prioritatea autorităților rămâne asigurarea populației cu apă.
