CALM: Prelungirea termenului pentru amalgamarea voluntară nu rezolvă problemele reformei APL
Prelungirea termenului pentru procesul de amalgamare voluntară a localităților până la 31 august nu soluționează problemele apărute în implementarea reformei administrației publice locale. Modificarea operată de autorități reprezintă doar o reacție la criticile formulate anterior de Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) și nu răspunde problemelor de fond, afirmă directorul acestei organizații, Viorel Furdui.
„O analiză juridică demonstrează că nu există această dată-limită de 31 iulie nicăieri, în niciun act. Deci, bază juridică pentru a vorbi și a spune că primăriile erau obligate sau sunt obligate pe 31 iulie să se amalgameze voluntar... nu există nicio bază juridică. (...) Noi credem că nici această modificare, deși a fost, într-un fel, o reacție la afirmațiile CALM potrivit cărora termenul de 31 iulie nu este în câmpul legal, nu rezolvă în mare parte problemele care au apărut până acum și care vor apărea până la 31 august”, a declarat Viorel Furdui, în cadrul emisiunii „Zi de Zi” de la Radio Moldova.
Directorul executiv al CALM consideră că procesul de fuziune a localităților este unul complex și necesită mai mult timp pentru consultări.
„Este nevoie de timp suficient pentru ca oamenii să discute tot complexul de probleme economice, sociale, de drept și așa mai departe, care pot apărea, pentru ca, ulterior, cetățenii să nu sufere în rezultatul unor astfel de decizii”, a explicat reprezentantul CALM.
Reforma este necesară, dar presiunile nu pot fi acceptate
CALM susține reforma administrației publice locale și a elaborat chiar un concept propriu de reorganizare administrativ-teritorială, a ținut să precizeze Furdui.
„Despre necesitatea unei reforme a administrației publice locale, inclusiv sub aspect teritorial, vorbește nu numai Guvernul, dar, practic, toți actorii principali din Republica Moldova, inclusiv Congresul Autorităților Locale. Întotdeauna am menționat că este necesar să modernizăm administrația publică locală și chiar am venit și cu un concept de reformă propriu, pe care l-am intitulat 'Dacia' și l-am înaintat Guvernului. Noi întotdeauna am susținut situațiile în care amalgamările voluntare respectă acele principii ale voluntarismului, atunci când nu se fac presiuni asupra primarilor, când ei sunt puși în condiții egale, când există o comunitate istorico-socială și o înțelegere foarte bună între localități și primari. Toate acele amalgamări voluntare noi le salutăm”, a spus Viorel Furdui.
Potrivit lui, numeroși aleși locali au fost puși în situația de a lua decizii sub presiunea termenelor și a stimulentelor financiare promise.
„O bună parte din localități, din primari, din aleși locali au fost puși într-o situație care nu poate fi considerată voluntară. (...) Pentru a se conforma anumitor termene sau acelor promisiuni de anumite avantaje materiale, financiare, stimulente și așa mai departe, erau nevoiți să ia anumite decizii”, a declarat Furdui.
Directorul executiv al CALM a afirmat că organizația a sesizat conducerea țării și instituțiile competente cu privire la presupusele presiuni exercitate asupra autorităților locale să ia decizii privind amalgamarea.
Furdui a adăugat că mulți primari evită să vorbească public despre aceste situații.
„Foarte multă lume, atunci când vorbește cu mass-media, nu dorește să se expună, deoarece există o anumită temere că vor exista consecințe nefaste asupra lor și asupra altor persoane apropiate”, a conchis Viorel Furdui.
Menționăm că încheierea procesului de amalgamare voluntară a intrat în linie dreaptă, iar localitățile care nu au ajuns la un consens vor fi supuse amalgamării normative începând din luna august. Până acum, 85% dintre primării au adoptat decizia finală de unire, iar restul au la dispoziție încă o lună pentru a încheia acest proces.
Potrivit secretarului general al Guvernului, Alexei Buzu, din cele 892 de primării din R. Moldova, cu excepția municipiilor Chișinău și Bălți, 60 de primării au refuzat din start amalgamarea. Totodată, 161 de primării au început procesul, dar s-au blocat pe parcurs.
Alte 761 de primării, adică 85%, au adoptat decizii de unire, dintre care 400, sau 45%, au adoptat deja deciziile finale.
Alte 200 de primării, sau 22%, au parcurs toate procedurile, însă n-au luat decizia finală.
Primăriile care încă nu au luat decizia finală mai au la dispoziție o lună pentru a duce la bun sfârșit procesul.
CITIȚI ȘI:
