Vettingul și reforma salarizării în domeniul justiției reduc veniturile unor magistrați față de alții
Noul proiect de reformă a salarizării în sectorul bugetar riscă să creeze o diferență substanțială între salariile judecătorilor și procurorilor care au aceeași vechime, aceleași responsabilități și activează în aceeași instituție. Experții de la Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) susțin că mecanismul propus, care leagă valorile de referință de rezultatul evaluării externe (vetting), poate genera vulnerabilități pentru independența sistemului de justiție.
Deși recunosc necesitatea unei reforme în sistemul unitar de salarizare, experții subliniază că proiectul conține deficiențe majore și nu poate fi recomandat spre adoptare în forma actuală.
O problemă gravă identificată de experți ține de diferențierea veniturilor pe criteriul evaluării externe. Nota de fundamentare a proiectului prevede că, începând cu 1 septembrie 2026, vor fi aplicate valori de referință distincte:
- 4.700 de lei pentru judecătorii și procurorii care nu au fost supuși evaluării externe sau nu au acces juridic la aceasta;
- 6.200 de lei pentru judecătorii și procurorii care au promovat evaluarea externă, membrii CSM, CSP, membrii colegiilor și candidații evaluați.
Deși aceste cifre nu sunt scrise direct în proiectul analizat, urmând să fie introduse prin rectificarea Legii bugetului de stat, diferența dintre cele două valori este de 31.9%.
„Aplicată aceluiași coeficient, ea produce o distanță salarială semnificativă între persoane care pot exercita aceeași funcție, în aceeași instanță sau procuratură, cu aceeași vechime și același volum de muncă”, se arată în Nota de poziție semnată de IPRE.
Autorii analizei punctează că această diferențiere schimbă substanțial situația economică a angajatului. Pentru a evita discriminarea structurală și riscurile de neconstituționalitate, experții recomandă ca salariul de bază să rămână legat strict de valoarea funcției, complexitate, responsabilitate și vechime.
„În cazul în care legiuitorul consideră necesară stimularea persoanelor care au promovat evaluarea externă, aceasta ar trebui să îmbrace forma unei indemnizații tranzitorii distincte, cu termen expres, condiții egale și o justificare bugetară transparentă, nu forma unei diferențe structurale și potențial permanente a valorii de referință pentru aceeași funcție”, menționează experții.
În concluzie, aceștia susțin direcția generală a reformei, însă recomandă revizuirea substanțială a proiectului înainte de adoptare.
Printre recomandările formulate de experți se numără instituirea unei ajustări anuale obligatorii a valorii de referință pentru judecători, membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), procurori și membrii Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), cel puțin la nivelul ratei medii anuale a inflației.
De asemenea, aceștia recomandă ca valorile de referință aplicabile de la 1 septembrie 2026 să fie incluse în același pachet legislativ cu noua grilă de salarizare. Experții propun și indexarea anuală a plății compensatorii, precum și includerea acesteia în baza de calcul a drepturilor salariale aferente.
O altă recomandare vizează implicarea obligatorie și efectivă a CSM și CSP în evaluarea funcțiilor din sectorul justiției. Totodată, experții atrag atenția că majorările salariale nu ar trebui finanțate prin diminuarea bugetelor operaționale ale instanțelor și procuraturilor.
CITIȚI ȘI:
