Revista presei internaționale | Loviturile Ucrainei pun presiune pe Kremlin; Trump caută ieșirea din conflictul cu Iranul
Presa internațională analizează impactul noii campanii ucrainene de lovituri asupra Rusiei și avertismentele serviciilor americane privind riscul unor provocări ale Kremlinului la adresa NATO. Publicațiile urmăresc, de asemenea, evoluțiile din Orientul Mijlociu, dar și efectele valului de căldură care continuă să afecteze Europa.
The Kyiv Independent relatează că operațiunea ucraineană de 40 de zile, lansată la sfârșitul lunii iunie la ordinul președintelui Volodîmîr Zelenski, nu a determinat Rusia să oprească războiul, însă a provocat perturbări semnificative în logistica și economia rusă. Publicația notează că, în această perioadă, dronele ucrainene au lovit nave care aprovizionau Crimeea, infrastructura petrolieră și cel puțin 15 depozite ale companiei Wildberries, afectând aprovizionarea și amplificând nemulțumirea populației față de consecințele războiului. Potrivit unor oficiali ucraineni citați de The Kyiv Independent, campania a urmărit și creșterea presiunii asupra Kremlinului înaintea alegerilor parlamentare din Rusia din septembrie, prin aducerea efectelor războiului mai aproape de cetățenii ruși. Publicația subliniază însă că, în pofida acestor lovituri și a dificultăților economice, decizia privind continuarea sau oprirea războiului rămâne concentrată în mâinile președintelui Vladimir Putin.
Newsweek apreciază că apropierea alegerilor parlamentare din Rusia îl pune pe președintele Vladimir Putin în fața unei dileme, deoarece efectele tot mai vizibile ale atacurilor ucrainene asupra infrastructurii energetice și economiei ruse sporesc presiunea internă. Publicația notează că loviturile asupra rafinăriilor, obiectivelor energetice și depozitelor companiei Wildberries au agravat deficitul de carburanți și au redus exporturile de produse petroliere ale Rusiei. Potrivit revistei, Kremlinul evită o nouă mobilizare înaintea scrutinului din septembrie și încearcă să atragă voluntari prin stimulente financiare și relaxarea condițiilor de recrutare. Newsweek consideră însă că, deși partidul „Rusia Unită” își va păstra cel mai probabil majoritatea parlamentară, războiul face tot mai dificilă menținerea imaginii de stabilitate promovate de Vladimir Putin.
Foreign Policy scrie că atacurile repetate ale Rusiei asupra navelor comerciale și infrastructurii portuare au paralizat aproape complet transportul maritim ucrainean prin Marea Neagră, deși coridorul de navigație rămâne oficial deschis. Publicația notează că, în luna iulie, Rusia a lovit zeci de nave comerciale, iar exporturile de cereale ale Ucrainei au scăzut cu aproximativ o treime, în timp ce costurile transportului maritim aproape s-au dublat. Potrivit experților citați de Foreign Policy, rutele alternative prin Dunăre și statele Uniunii Europene nu pot compensa pierderea capacității porturilor de la Marea Neagră. Revista avertizează că, dacă exporturile nu vor fi reluate până la începutul noului sezon agricol, lumea s-ar putea confrunta din nou cu o criză alimentară și cu o creștere accentuată a prețurilor la cereale.
The Wall Street Journal face referire la prognozele serviciilor americane de informații care estimează că președintele rus Vladimir Putin ar putea încerca să testeze unitatea NATO printr-o provocare limitată împotriva unui stat membru, chiar înainte de încheierea războiului din Ucraina. Potrivit publicației, evaluarea diferă de analizele anterioare și are la bază presiunile tot mai mari asupra Kremlinului, generate de loviturile ucrainene asupra infrastructurii ruse și de ritmul lent al avansului armatei ruse pe front. The Wall Street Journal notează că scenariile analizate includ atacuri cibernetice, acțiuni hibride sau incursiuni militare limitate, cele mai expuse fiind statele baltice și Polonia. Ziarul precizează însă că un atac militar direct rămâne puțin probabil, iar NATO afirmă că monitorizează permanent situația și este pregătită să răspundă oricărei amenințări.
Administrația SUA a impus sancțiuni Cubei pentru cooperarea ei militară cu Rusia și China, transmite Bloomberg. Agenția de presă precizează că sancțiunile vizează opt oficiali și mai multe companii militare de stat din Cuba. Printre persoanele sancționate se numără diplomați și înalți oficiali militari despre care autoritățile americane susțin că au fost implicați inclusiv în livrări de armament și în recrutarea unor cetățeni cubanezi pentru războiul Rusiei împotriva Ucrainei, remarcă Bloomberg. Agenția de presă subliniază că noile măsuri fac parte din campania administrației Trump de intensificare a presiunii asupra regimului comunist de la Havana. Bloomberg remarcă însă că sancțiunile și blocada energetică impusă de Washington agravează criza economică și umanitară din Cuba, iar experți ai ONU avertizează asupra impactului lor asupra populației civile.
Reuters constată că președintele american Donald Trump se confruntă cu alegeri tot mai dificile în războiul cu Iranul, pe măsură ce conflictul intră în a șasea lună, iar promisiunea unei încheieri rapide nu s-a materializat. Potrivit agenției, administrația de la Washington analizează fie un acord temporar privind navigația prin Strâmtoarea Ormuz, fie o nouă escaladare militară, însă ambele variante implică riscuri politice și strategice semnificative. Experții intervievați de Reuters admit că SUA ar putea fi nevoite să facă unele concesii pentru reluarea negocierilor cu Teheranul, în timp ce Iranul avertizează că orice nou atac american va atrage represalii împotriva infrastructurii energetice din statele din Golf. Conflictul prelungit amplifică presiunea asupra lui Trump înaintea alegerilor din toamnă, în condițiile în care războiul rămâne nepopular în rândul opiniei publice americane, conchide Reuters.
BBC relatează că președintele american Donald Trump a semnat două ordine executive prin care încearcă din nou să limiteze acordarea cetățeniei americane prin naștere. Serviciul de presă menționează că documentele au fost semnate la puțin peste o lună după ce Curtea Supremă a declarat neconstituțională prima sa tentativă în acest sens. BBC detaliază că unul dintre ordine extinde categoriile de cetățeni străini ai căror copii nu vor mai primi automat cetățenia americană la naștere, chiar dacă se nasc în Statele Unite. Celălalt interzice așa-numitul „turism pentru naștere”, prin care femei însărcinate merg în SUA pentru ca bebelușii lor să obțină automat cetățenia americană. Experții citați de BBC consideră că președintele poate restricționa intrarea în țară a persoanelor care urmăresc acest scop, însă nu are autoritatea de a retrage cetățenia unui copil născut pe teritoriul Statelor Unite.
Mai multe publicații continuă să descrie efectele valului de căldură care s-a abătut asupra Europei. The Guardian informează că mai multe țări din Europa Centrală și de Est au înregistrat ieri temperaturi record, în timp ce valul de căldură și seceta continuă să alimenteze incendiile de vegetație și să pună presiune pe infrastructură. În Slovacia, Austria și Ungaria au fost depășite maxime istorice, iar în Polonia mai multe centrale pe cărbune au fost oprite temporar din cauza scăderii nivelului râului Vistula, care a limitat alimentarea cu apă pentru răcire. Potrivit The Guardian, schimbările climatice amplifică fenomenele meteo extreme, iar de la începutul anului incendiile au distrus aproape jumătate de milion de hectare în Uniunea Europeană, în special în Spania și Franța.
AFP relatează că autoritățile române au scufundat patru barje încărcate cu piatră în Dunăre pentru a redirecționa apa către centrala nucleară de la Cernavodă, după ce debitul fluviului a scăzut la un minim istoric. Unul dintre cele două reactoare este deja oprit, iar cel de-al doilea riscă să fie închis în câteva zile dacă măsura nu va asigura suficientă apă pentru răcire, detaliază AFP. Agenția de presă relevă că centrala de la Cernavodă produce aproximativ o cincime din energia electrică a României, iar autoritățile au pregătit inclusiv un plan de restricționare a consumului pentru marii consumatori industriali. Experții citați de AFP consideră însă că soluția este una de urgență și nu rezolvă vulnerabilitățile sistemului energetic în fața secetei severe.
