Revista presei interbelice: Regele Ferdinand, în frac, mănuși albe și joben, la Paris
Dunărea era în atenția presei în aceeași zi, dar în ani diferiți. Dacă astăzi vorbim despre râuri care seacă din cauza temperaturilor ridicate și a secetei, știrile de acum 100 de ani, din 7 august, arată exact reversul situației: maluri inundate și ape revărsate.
În ziarul Universul apărea articolul „Malul Vadul-Rașcov de la Galați, inundat”, apele ieșiseră din matcă și inundaseră zona. Astăzi Dunărea a scăzut, 100 de ani in urmă inunda malurile.
Ziarul Universul marca 9 ani de la bătălia de la Mărășești, considerată una dintre cele mai mari victorii ale armatei române din Primul Război Mondial.
Articolul sublinia că, după succesul de la Mărăști, românii au demonstrat din nou că pot opri ofensiva germană chiar și rămași aproape singuri pe front, după prăbușirea armatei ruse.
Autorul descrie contraatacul din 6 august 1917, condus de generalul Eremia Grigorescu, ca momentul decisiv al luptei. Concluzia ziarului este una categorică:
Mărășești nu a însemnat doar salvarea Moldovei, ci și una dintre marile victorii care au întărit încrederea Aliaților în victoria finală din Primul Război Mondial. Deviza rămasă în istorie – „Pe aici nu se trece!” – devenise deja simbolul rezistenței românești.
Acum 100 de ani, revista Oglinda Lumii publica o fotografie rară de la vizita Regelui Ferdinand în Franța.
Imaginea îl surprinde pe Regele Ferdinand la Paris, unde, înainte de a ajunge la tratamentul balnear a depus o coroană la Mormântul Soldatului Francez Necunoscut.
Suveranul s-a întâlnit cu celebrul general Henri Gouraud, erou al Primului Război Mondial, rămas fără brațul drept în timpul luptelor, precum și cu Nicolae Diamandi, ministrul României la Paris.
Deși vizita avusese loc cu o săptămână înainte, revista publica acum un instantaneu exclusiv al întâlnirii dintre Regele Ferdinand și generalul Gouraud.
Fotografia este rară și prin faptul că Regele Ferdinand apare în frac, mănuși albe și joben, nu în uniforma militară ori regală cu care este cel mai des asociat.
Tot în același număr al revistei Oglinda Lumii apărea și o fotografie de la meciul de fotbal disputat cu o săptămână înainte: Juventus București – Fulgerul Chișinău.
Instantaneul surprinde chiar momentul unui gol înscris în poarta echipei chișinăuiene. Partida s-a încheiat cu victoria bucureștenilor, 4–1 în semifinalele campionatului României.
În ziarul Romania Nouă, Soroca era prezentată în 1926 ca unul dintre centrele renașterii culturale românești din Basarabia.
După Unire, intelectualii au încercat să organizeze turnee culturale în întreg județul, în ciuda dificultăților de transport și a lipsei de sprijin. Printre cei lăudați pentru această muncă se numără Silviu Bărgăuanu, directorul Școlii Normale, și profesorul de muzică Arbore.
În 1925, guvernul liberal a alocat între 200 și 300 de mii de lei pentru cultură înființând la Soroca un Ateneu Popular și un cinematograf.
Cu sprijinul Ateneului Popular „Tătărași” din Iași, conferențiari și coruri au susținut programe culturale în comunele Florești, Soroca și Chetrosu, unde tinerii interesați de cultura românească umpleau sălile.
În fiecare duminică, Ateneul Popular din Soroca organiza festivaluri culturale și muzicale, la care profesori, medici și avocați țineau conferințe și citeau din autori români. Tot atunci a fost deschisă și Biblioteca județului Soroca, cu mii de volume în limbile română, franceză, germană și rusă, devenind un important centru de lectură.
Articolul încheie cu speranța că această activitate culturală va continua și va consolida caracterul românesc al județului Soroca, prin educație, cultură și apropierea satelor de valorile naționale.
Revista Oglinda Lumii publica și o fotografie inedită cu scriitorul german Hermann Sudermann: „cu și fără barbă”. În doar două imagini, cititorii puteau vedea cât de mult se poate schimba aspectul unei persoane în timp. În epocă, barba era adesea asociată cu intelectualii și oamenii de cultură, iar transformarea celebrului scriitor era considerată Curajoasă pentru un intelectual. După regulile de 100 de ani in urma, Astăzi am fi aproape toți intelectuali.
Autor: Dan Melnic
