Revista presei | La 35 de ani de la proclamarea independenței, R. Moldova se află încă într-un proces de definire a propriului parcurs. O stație terminus este aderarea la UE
Pe paginile publicațiilor naționale găsim articole dedicate împlinirii a 35 de ani de la proclamarea independenței Republicii Moldova. Din presă mai aflăm că Ucraina negociază cu R. Moldova reducerea tarifelor pentru tranzitul cerealelor spre România și că pentru prima dată, Chișinăul va avea zboruri directe spre Brașov.
Radio Chișinău scrie că la 35 de ani de la proclamarea independenței sale, Rep. Moldova se află încă într-un proces de definire a propriului parcurs, între aspirația spre integrarea europeană, consacrată constituțional în 2024, și problemele economice, sociale și identitare rămase nerezolvate din primii ani de statalitate. Constatările au fost făcute în cadrul dezbaterii publice „35 de ani de Independență: unde ne-am dorit și unde am ajuns?”, organizată de Agenția de presă IPN. Analistul Igor Boțan atrage atenția că Rep. Moldova a pornit la drum din alte condiții decât majoritatea fostelor republici sovietice, fiind lipsită încă de la început de circa 40% din potențialul industrial rămas pe malul stâng al Nistrului, distrus practic în urma conflictului transnistrean. Potrivit expertului, relațiile economice construite în perioada sovietică au fost afectate ulterior de peste 30 de ani de șantaj energetic și embargouri de când țara a devenit independentă.
Istoricul Anatol Țăranu, deputat în Parlamentul care a votat Independența, a abordat contextul istoric care a precedat evenimentele din august 1991, scrie Cotidianul. Expertul a pus accent pe anul 1940 și pe consecințele revenirii Basarabiei în spațiul sovietic. În opinia sa, declarația de Independență din 27 august 1991 trebuie privită inclusiv prin prisma desprinderii de imperiul care a anexat Basarabia în 1812 și, ulterior, în 1940. Totodată, Anatol Țăranu a atras atenția asupra moștenirii ideologice sovietice existente în societate la momentul proclamării independenței. „În 1940, în urma agresiunii Imperiului Sovietic, care era moștenitorul Imperiului Rus, Basarabia a fost ruptă de patria-mamă și reîntoarsă în spațiul dictatorial rus. Declarația de Independență din 1991, 27 august, a fost în esența sa o declarație de independență a Moldovei de Imperiul care a cucerit acest teritoriu în 1812 și ulterior în 1940. În 1991 o mare parte din populație era profund îndoctrinată de ideologia sovietică și avea o înțelegere foarte difuză despre ce înseamnă libertatea politică și dreptul de a avea o statalitate națională”, a explicat istoricul Anatol Țăranu.
Moldova 1 notează că postul public de televiziune continuă campania editorială „35 de ani de independență”. Până pe 27 august, telespectatorii vor putea urmări zilnic, pe Moldova 1, câte două episoade dedicate unui an din istoria recentă a țării, de la proclamarea independenței și până în prezent. 1993 a fost anul în care Republica Moldova a făcut pași importanți spre consolidarea independenței sale economice și monetare. Pe 29 noiembrie, leul moldovenesc a devenit moneda națională, înlocuind cupoanele valorice și desprinzând definitiv țara de zona rublei rusești. Tot în 1993, R. Moldova a devenit membră a Fondului Monetar Internațional și a Băncii Mondiale, consolidându-și legăturile cu instituțiile financiare internaționale.
Din presă mai aflăm că R. Moldova examinează solicitarea Ucrainei privind tranzitul cerealelor către portul Constanța. Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale confirmă că este în discuții cu partea ucraineană privind transportul feroviar al cerealelor în tranzit prin Republica Moldova. Potrivit unui comunicat, citat de Veridica, „abordarea pornește de la două considerente: pe de o parte, continuăm să sprijinim Ucraina, un stat vecin și partener, pe de altă parte, ne dorim ca orice soluție agreată să fie avantajoasă economic pentru ambele părți”. Pentru Calea Ferată din Moldova, atragerea unor volume suplimentare de mărfuri reprezintă o oportunitate economică importantă, notează autoritățile.
Iar portalul Anticorupție analizează reforma în domeniul salarizării în sectorul bugetar. În opinia analistului economic Viorel Gârbu, noua lege a salarizării în sectorul public, care promite un sistem mai echitabil și reducerea discrepanțelor dintre instituții, nu va avea credibilitate atâta timp cât va menține excepțiile pentru întreprinderile de stat și instituțiile cu statut de autonomie, unde remunerațiile sunt „excesive și greu de justificat”. În interviul publicat de Anticoruptie.md, analistul susține că propunerile prezentate de fostul ministru al Finanțelor merg în direcția corectă, dar sunt insuficiente.
Moldova 1 relatează despre succesele unei echipe de elevi din Republica Moldova, care a obținut locul II la concursul internațional e-ICON World Contest 2026 din Coreea de Sud, cu o aplicație bazată pe inteligență artificială. Numită „SnapCare”, soluția a fost dezvoltată în colaborare cu elevi sud-coreeni și este concepută pentru a face administrarea medicamentelor mai sigură și mai accesibilă, precizează sursa citată. Aplicația prevede și un dispenser inteligent, care eliberează doza necesară la momentul potrivit, contribuind la reducerea riscului ca dozele să fie omise sau administrate în exces. Moldova 1 notează că la etapa preliminară a ediției din acest an a competiției e-ICON World Contest 2026, au fost înscrise 252 de aplicații. Pentru etapa finală au fost selectate 20 de echipe, 10 din Coreea de Sud și 10 din alte țări.
Realitatea transmite că moldovenii vor putea călători direct de la Aeroportul Internațional „Eugen Doga” – Chișinău (AIC) spre Brașov și Valencia. Cele două curse noi vor fi operate de Wizz Air, începând cu 17 decembrie. Ambele rute vor avea câte trei zboruri pe săptămână, în zilele de marți, joi și sâmbătă. Cursa Chișinău–Brașov va fi lansată în premieră și va asigura o legătură aeriană directă între Republica Moldova și orașul din centrul României. Ruta spre Valencia va oferi o nouă opțiune de călătorie către coasta mediteraneeană a Spaniei, precizează Realitatea.
